Cutremur cu magnitudinea 4,6 în vestul țării/ Oamenii susțin că seismul s-a simțit puternic în Arad și Cluj
Actualitate by Actual de Cluj - mai 22, 2023 0 725
Un cutremur cu magnitudinea 4,6 a avut loc luni seară în vestul țării. Seismologul Mihai Diaconescu a declarat, la Antena 3, că este o zonă obișnuită pentru cutremure, unde au mai avut loc seisme cu această magnitudine. Acesta a mai precizat că cel mai mare cutremur din zonă a fost de 5,6, dar după experiența Târgu Jiu specialiștii sunt prudenți în declarații despre ce ar putea urma.
Oamenii susțin că în județele Arad, Alba și Cluj seismul s-a simțit foarte puternic, dar momentan nu există relatări despre eventuale pagube sau replici resimțite.
Cutremurul a avut loc la ora 20:46:42 (ora României), în zona Crișana, Arad, la adâncimea de 13 km. Cutremurul s-a produs la 22km SE de Arad, 47km NE de Timisoara, 74km SE de Bekescsaba, 92km N de Resita, conform INFP (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului), citat de g4media.ro.
Amintim, unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate în ultimele două secole în zona Clujului a avut loc în 10 august 1994.
În ziua respectivă, la ora 14 și 6 minute, s-a produs în regiunea orașului Dej un cutremur la adâncimea de 10 kilometri, cu amplitudinea de 4,5 grade pe scara Richter. ”Cutremurul s-a simțit la Gherla și în împrejurimi”, relata cotidianul Adevărul de Cluj în următoarea zi. ”S-au produs cutremure materiale, ca de exemplu căderi de coșuri, geamuri sparte, ziduri crăpate, tencuieli căzute”. Publicația menționa că la spitalul din Dej nu fusese înregistrat nici un rănit.
Câteva zile mai târziu reputatul profesor Răzvan Givulescu, membru de onoare al Academiei Române până la decesul său în 2007 la Cluj-Napoca, geolog și paleobotanist, venea cu explicații ale cutremurului de la Cluj, publicate în același cotidian. ”Deși totul pare atât de stabil, atât de sigur sub noi, în adâncime lucrurile stau puțin altfel”, concluziona acesta. ”Echilibrul dintre blocuri se poate rupe, se poate deranja în încercarea unei noi reechilibrări, fie pe verticală, fie pe orizontală, și această încercare poate fi sursa de degajare a unei energii uneori incredibil de mari, pe care noi o resimțim la suprafață sub formă de cutremur. Este probabil ceea ce s-a întâmplat în zona Dej – Gherla, tot așa cum în 1885 s-a întâmplat în zona Jibou, sau în 1785 dar mai ales în 1786 în Cluj, când un cutremur puternic a zguduit orașul de s-au dărâmat case, patru biserici și – amănunt interesant – și bastionul cu praf de pușcă, praf care astfel a ajuns în Someș”.
