Curtea de Apel Cluj reunește dosarele unui megaproces început în 2007: grup infracțional organizat, trafic de droguri, mită și furt calificat

ActualitateTop News by Mihai Prodan - apr. 01, 2026 0 127

Proces cu zeci de inculpați și capete de acuzare grave, între care omor și dare de mită, etapă nouă la Curtea de Apel Cluj – după nu mai puțin de 20 de ani.

Curtea de Apel Cluj a pronunțat ieri, 31 martie, o decizie de reunire a două dosare penale legate de același caz de criminalitate organizată, dosar înregistrat inițial în 2007 sub numărul 112/2007, în urma trimiterii în judecată realizate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Decizia marchează un nou moment într-un proces care durează de aproape două decenii și care a implicat zeci de inculpați, sute de termene de judecată și un prejudiciu estimat la milioane de lei.
Dosarul are la origine activitatea unui grup infracțional organizat care a acționat în principal între 2005 și 2006 în mai multe județe din Transilvania și nu numai. Membrii grupului au fost cercetați de DIICOT pentru un spectru larg de infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, furt calificat în formă continuată, tâlhărie, trafic de droguri de mare risc, dare și luare de mită, evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, inducere în eroare a organelor judiciare și tentativă de omor. Procurorii au trimis în judecată zeci de persoane, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Bistrița-Năsăud, instanța de fond.
Una dintre cele mai grave fapte reținute în dosar este o tentativă de omor pentru care Tribunalul de fond a pronunțat, în octombrie 2024, o condamnare la cinci ani închisoare, cu interzicerea unor drepturi pe o perioadă de trei ani. Instanța a constatat că fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, inculpatul acumulând anterior mai multe condamnări definitive, cu pedepse contopite care au ajuns la 9 ani închisoare, executate în mai multe perioade între 2005 și 2015.

Un al doilea inculpat, trimis în judecată pentru complicitate la aceeași tentativă de omor, a fost achitat, instanța reținând că fapta nu este prevăzută de legea penală și nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege.
Pentru marea majoritate a celorlalți inculpați, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus încetarea procesului penal, constatând că termenele de prescripție a răspunderii penale s-au împlinit. Prescripțiile au intervenit eșalonat: pentru infracțiunile mai puțin grave, termenele s-au împlinit încă din 2012 și 2016, iar pentru faptele mai grave, precum constituirea grupului infracțional organizat, furtul calificat, tâlhăria, spălarea banilor, evaziunea fiscală sau luarea și darea de mită, prescripția a operat în 2021 și 2022.

Lungimea excepțională a procesului, care a trecut prin numeroase cicluri procesuale, trimiteri spre rejudecare și suspendări, a făcut astfel imposibilă tragerea la răspundere penală a majorității persoanelor implicate.

Latura civilă a dosarului este la fel de complexă. Principala parte vătămată este o mare companie siderurgică, în favoarea căreia instanța a dispus obligarea mai multor inculpați la plata unor despăgubiri substanțiale. Prejudiciile provin din sustrageri repetate de metal feros și scoarță metalică de pe halda de zgură Buituri, ajunsă la proporțiile unui mic munte, cu cantități care ajung în total la 1,2 mii de tone.

Unul dintre inculpați a fost obligat, în solidar cu o societate comercială pe care o administra, la plata a peste 226.000 de lei reprezentând contravaloarea metalului sustras direct, plus alte peste 250.000 de lei pentru cantitățile primite la centrul de colectare și sustrase de alte persoane. Același inculpat a mai fost obligat, în solidar cu o altă firmă, la plata sumei de 9.292.238 de lei, aferentă a peste 20.000 de tone de fier.
Instanța a mai dispus plata unor despăgubiri civile în favoarea victimelor actelor de violență. Condamnatul pentru tentativa de omor a fost obligat la plata a 10.000 de euro în favoarea victimei, precum și la acoperirea cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea acesteia, inclusiv la secția de neurologie ATI. Același inculpat a mai fost obligat la 5.000 de euro în favoarea victimei unei vătămări corporale, la care se adaugă cheltuielile medicale. De asemenea, mai mulți inculpați au fost obligați solidar la plata unor despăgubiri față de victimele unor tâlhării.
Statul român, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice, s-a constituit parte civilă în dosar. Instanța a obligat unul dintre inculpați, în solidar cu societățile comerciale pe care le controla, la plata unor despăgubiri reprezentând impozit pe profit și impozit pe venit din alte surse, în total sute de mii de lei, cu dobânzi și penalități calculate până la stingerea efectivă a debitului.

Un capitol distinct al dosarului îl reprezintă măsurile asigurătorii. Acestea au fost instituite în cursul urmăririi penale, prin mai multe ordonanțe emise între 2005 și 2006, și vizează bunuri mobile și imobile ale inculpaților și ale societăților comerciale implicate: autovehicule, bijuterii, sume de bani în lei și în valută, cantități de scoarță metalică și alte bunuri. Unele dintre aceste sechestre sunt în vigoare de aproape 20 de ani, cum e cazul unui autoturism.
În ședința din 14 noiembrie, Curtea de Apel Cluj a pus în discuție, din oficiu, verificarea legalității și temeiniciei acestor măsuri, în aplicarea dispozițiilor privind controlul periodic al sechestrelor asigurătorii. Ministerul Public a solicitat menținerea lor, susținând că sunt legale și temeinice. Apărătorii inculpaților au cerut în unanimitate ridicarea măsurilor, invocând mai multe argumente solide: că au trecut aproape două decenii de la instituirea sechestrelor, că unele bunuri nu mai au nicio valoare economică reală, că scopul pentru care au fost instituite măsurile nu mai subzistă în condițiile în care procesul penal s-a prelungit excesiv și că menținerea lor reprezintă o ingerință disproporționată în dreptul de proprietate. Unul dintre apărători a făcut trimitere la o încheiere recentă a Tribunalului Mureș dintr-un dosar conex, în care instanța constatase că, deși măsura ar fi trecut testul de oportunitate, condiția proporționalității nu a fost îndeplinită, tocmai din cauza duratei excesive a procesului și a numărului mare de trimiteri spre rejudecare.
Curtea de Apel Cluj a constatat însă că nu poate soluționa separat chestiunea măsurilor asigurătorii, întrucât aceasta este indisolubil legată de soluția ce urmează să fie pronunțată în latura penală a cauzei. Întrucât ambele dosare – cel penal principal și cel privind măsurile asigurătorii – fuseseră programate pentru pronunțare la același termen, 31 martie 2026, instanța a dispus ieri reunirea lor, în temeiul dispozițiilor Codului de Procedură Penală referitoare la conexitate.

Decizia de ieri, într-un proces vechi deja de două decenii, este definitivă.

Nici un comentariu