Curtea de Apel Cluj obligă Guvernul să asigure gratuit un medicament contra cancerului de col uterin unei paciente care nu îl poate cumpăra din bani proprii

Sănătate by Actual de Cluj - iun. 12, 2026 0 4

Curtea de Apel Cluj a pronunțat astăzi, 12 iunie, o ordonanță președințială prin care a obligat Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale să asigure unei paciente medicamentul Pembrolizumab, cunoscut comercial sub numele Keytruda, în regim de compensare 100%, adică fără nicio contribuție personală, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond aflat pe rolul aceleiași instanțe.

Pacienta suferă de carcinom scuamos de col uterin și are nevoie de tratament de linia a treia, prescris de medicul specialist oncolog. Problema este că medicamentul este inclus în lista celor compensate integral de stat doar pentru tratamentul de linia întâi al acestui tip de cancer, nu și pentru linia a treia, care reprezintă situația reclamantei. Prețul unui flacon se situează între 8.328 de lei și 13.225 de lei, în funcție de concentrație, sumă pe care pacienta nu o poate achita din resurse proprii.

Reclamanta a sesizat instanța cu o cerere de ordonanță președințială, solicitând asigurarea tratamentului cu titlu provizoriu, până la judecarea fondului cauzei. Prin acțiunea principală, depusă separat, aceasta cere obligarea pârâților la includerea medicamentului pe lista celor compensate integral și pentru indicația terapeutică de care suferă, respectiv cancerul de col uterin în linia a treia de tratament.

Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului au invocat fiecare excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că nu au atribuții directe în decontarea medicamentului pentru indicația solicitată. Ministerul Sănătății a mai invocat și inadmisibilitatea cererii, argumentând că procedura ordonanței președințiale nu ar fi aplicabilă în litigiile de contencios administrativ.

Curtea de Apel Cluj a respins toate aceste excepții. În ceea ce privește calitatea procesuală, instanța a reținut că pârâții au competențe partajate privind elaborarea listei de medicamente compensate și asigurarea caracterului gratuit al acestora, astfel că fiecare dintre ei este chemat în judecată în considerarea atribuțiilor proprii. Referitor la inadmisibilitate, instanța a arătat că procedura ordonanței președințiale nu este exclusă de nicio prevedere legală din materia contenciosului administrativ și că ea este pe deplin compatibilă cu protejarea dreptului la viață și la sănătate.

Pe fondul cererii, instanța a analizat cele patru condiții cerute de lege pentru admiterea unei ordonanțe președințiale. În privința aparenței de drept, curtea a reținut că medicamentul a fost prescris de un medic specialist oncolog tocmai pentru diagnosticul reclamantei și că însuși Ministerul Sănătății a recunoscut, printr-un proiect de ordin inițiat în 2018 dar niciodată adoptat, că există situații în care pacienții nu au altă alternativă terapeutică decât medicamentele prescrise în regim off-label, adică în afara indicațiilor autorizate oficial. Instanța a apreciat că acest proiect nefinalizat generează cel puțin o speranță legitimă a pacienților de a beneficia de astfel de medicamente în regim compensat.

Urgența a fost considerată dovedită prin raportare la starea gravă de boală a reclamantei, cu consecințe directe asupra dreptului său la viață, și la costul prohibitiv al tratamentului. Caracterul provizoriu al măsurii a fost reținut deoarece efectele ordonanței se limitează la perioada până la soluționarea definitivă a dosarului de fond. Curtea a apreciat totodată că măsura nu prejudecă fondul cauzei, deoarece nu obligă pârâții la includerea permanentă a medicamentului pe lista compensatelor, ci doar la asigurarea lui temporară pentru această pacientă.

Instanța a invocat și dispozițiile constituționale privind dreptul la viață și dreptul la ocrotirea sănătății, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că statele au o obligație pozitivă de a proteja viața cetățenilor aflați sub jurisdicția lor.

Ordonanța este executorie fără somație și fără trecerea vreunui termen. Pârâții au drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, cererea urmând să fie depusă tot la Curtea de Apel Cluj, Secția de contencios administrativ și fiscal.

Liniile de tratament reprezintă ordinea în care medicii oncologi aplică terapiile disponibile unui pacient cu cancer. Tratamentul de linia întâi este primul administrat după stabilirea diagnosticului și reprezintă de regulă opțiunea considerată cea mai eficace pentru acel tip de cancer. Dacă boala nu răspunde la tratamentul inițial sau dacă apare o recidivă, medicul trece la linia a doua, adică o altă schemă terapeutică. Linia a treia intervine atunci când primele două tratamente au eșuat sau nu mai sunt tolerate de organism, situație care indică, de regulă, o formă avansată și dificil de controlat a bolii. Cu cât numărul liniei de tratament este mai mare, cu atât opțiunile terapeutice disponibile sunt mai puține și starea pacientului este mai gravă. În cazul reclamantei din acest dosar, medicul oncolog a recomandat Pembrolizumab tocmai ca tratament de linia a treia, ceea ce înseamnă că celelalte scheme terapeutice aplicate anterior nu au dat rezultatele scontate.

Nici un comentariu