Cunoscut suporter al Universității, ”Hiena”, achitat definitiv de Curtea de Apel pentru luare de mită

Cunoscutul suporter al Universității Cluj Attila Verdeș, poreclit ”Hiena”, condamnat în primă instanță pentru luare de mită, a fost achitat de instanța de apel, definitiv.
În proces au fost inculpați Verdeș și patronul casei de schimb valutar Saker din Cluj, Bazrkan Abdul Rahman. Acesta din urmă a fost condamnat în alt dosar la muncă în folosul comunității dar Verdeș ar fi semnat fișa de pontaj în locul acestuia, care nu s-a prezentat la muncă, în schimbul unei sume de bani fapt care ar fi constituit infracțiune de luare de mită. Tribunalul Cluj i-a condamnat pe cei doi, dar instanța Curții de Apel i-a achitat în urmă cu câteva zile.

Astfel, Verdeș a fost achitat de infracţiunea de luare de mită în formă continuată.

Totodată, Bazrkan a fost achitat pentru infracţiunea de dare de mită în formă continuată. Decizia e definitivă și a fost luată de instanța Curții de Apel Cluj în 25 mai. Bazrkan a început programul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii în 5 martie 2018 și până în 13 martie i-a dat, în mod direct, lui Verdeș, funcționar public angajat la Sala Polivalentă SA care avea ca atribuţie menţionată în fişa postului supravegherea muncii în folosul comunităţii la care au fost obligate persoanele, de trei ori câte 50 de lei,  pentru ca Bazrkan să părăsească locul de muncă dar să fie pontat ca prezent în fişa de prezenţă.

Verdeș a fost supus, cu acordul său, testării poligraf, în cursul urmăririi penale. Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică, răspunsurile sale au fost sincere.
-Ai semnat vreodată pe fişa de prezenţă în locul inculpatului Bazrkan cu toate că acesta nu venise la muncă?

Răspuns: DA.
-Minţi când afirmi că Bazrkan ţi-a cerut să semnezi pe fişa de prezenţă în locul lui?

Răspuns: NU.
-Ai primit de aproximativ trei ori sume de bani de la Bazrkan pentru a nu-ţi îndeplini atribuţiile de serviciu?

Răspuns: DA.
-Ai minţit în declaraţia dată cu privire la fapta pentru care eşti testat la poligraf?

Răspuns: NU.

Coroborând înregistrările video cu declaraţiile martorilor și cu explicaţiile date de cei doi inculpați, instanța de fond a apreciat că se probează dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că în perioada 05-13.03.2018, inculpatul Bazrkan a dat inculpatului Verdeș de trei ori câte 50 de lei, pentru a nu-și îndeplini atribuţiile de serviciu vizând supravegherea muncii prestate de inculpat, încălcare ce s-a materializat prin faptul că Verdeș nu a sesizat nimănui faptul că Bazrkan nu presta munca neremunerată în intervalele orare menţionate în fişa de prezenţă, deşi cunoştea acest aspect, lucru care rezultă inclusiv din înregistrările video.

În decizia de achitare a celor doi inculpați, Curtea de Apel a invocat mențiunile din fișa postului lui Vereș, care nu prevedea atribuții de supraveghere a persoanelor care prestau muncă neremunerată. ”Inculpatul supraveghea munca şi utilizarea resurselor, de către persoanele care se prezentau să presteze munca în folosul comunităţii, fără să aibă atribuţii de supraveghere a persoanelor”, a arătat instanța. În plus, chiar dacă mijloacele de probă au dovedit primirea sumelor de câte 50 de lei de către Verdeș de la Bazrkan, contrar susţinerilor acestuia din urmă, ”atâta timp cât nu a rezultat că inculpatul Verdeș avea ca atribuţii de serviciu supravegherea persoanelor care prestau muncă în folosul comunităţii şi completarea fişelor de prezenţă, nu pot fi reţinute în sarcina acestora infracţiunile de corupţie corelative – luare şi dare de mită”, a apreciat instanța Curții.

Astfel, lipsește una din condiţiile de tipicitate ale acestor infracţiuni, respectiv primirea sumelor de bani în legătură cu neîndeplinirea sau neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Curtea a mai arătat că aceeaşi concluzie se impune şi în privinţa infracţiunii de fals intelectual, pentru care a fost trimis în judecată Verdeș în calitate de autor şi Bazrkan în calitate de instigator. Infracţiunea de fals intelectual se comite de funcţionarul public, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi constă în falsificarea unui înscris oficial prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului. Astfel subiectul activ al acestei infracţiuni este doar funcţionarul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, adică cel care este competent să întocmească înscrisul oficial. ”În cauza de faţă, mijloacele de probă administrate au relevat faptul că inculpatul Verdeș nu avea ca atribuţie de serviciu completarea fişelor de prezenţă a persoanelor care prestau munca în folosul comunităţii. Faptul că acesta a recunoscut că uneori şi-a arogat această atribuţie şi ar fi semnat unele din rubricile fişei întocmite pentru atestarea prezenţei inculpatului Bazrkran nu schimbă situaţia din punct de vedere juridic, adică nu-l transformă pe inculpat într-un funcţionar care avea ca atribuţie de serviciu întocmirea înscrisului oficial”, a arătat Curtea de Apel în motivarea deciziei de achitare. ”Pe cale de consecinţă, chiar dacă s-ar aprecia că probele relevă dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul ar fi semnat unele poziţii ale fişei de prezenţă întocmite pe numele inculpatului Bazrkan, din această perspectivă a neîntrunirii condiţiilor legate de calitatea de subiect activ calificat a infracţiunii, nu poate fi reţinută în sarcina inculpatului Verdeș săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzute de art. 321 alin. 1 Cod penal. Nefiind întrunite condiţiile de tipicitate pentru autor, în mod evident nu poate fi reţinută nici forma instigării la aceeaşi infracţiune în sarcina inculpatului Bazrkan”.

Decizia e definitivă.

Nici un comentariu

Actual de Cluj