Cum vrea TIFF Cluj să salveze „Marele Ecran”

Dezbateri cu primari și manageri culturali, expoziții și proiecții la TIFF, în campania „Salvați Marele Ecran!” de la festivalul de film Transilvania, care începe peste două săptămâni.

Alături de o secțiune dedicată, evenimente speciale și expoziții, TIFF va găzdui în weekend-ul 30 mai – 1 iunie prima conferință majoră a campaniei, care își propune să aducă laolaltă factori de decizie din cinematografie, Ministerul Culturii, RADEF România Film, autorități locale sau județene care au preluat astfel de active, manageri de săli, cineaști, invitați străini.

„Salvați Marele Ecran!” urmăreşte stoparea fenomenului de dispariție a cinematografelor, precum și crearea unei rețele de săli moderne, digitalizate, pe tot cuprinsul țării, astfel încât, în următorii 10 ani, fiecare oraș cu peste 20.000 locuitori să aibă cel puțin un cinema funcțional – aceasta este viziunea echipei TIFF care se luptă de mai mulți ani cu fenomenul de închidere a sălilor de cinema. În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori. Dacă, în 1990, existau aproximativ 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30 – și trei sferturi dintre orașe nu au niciun cinematograf funcțional.

Iată cum explică TIFF situația degradării rețelei de cinematografe din țară, în ultimii 25 de ani:

La începutul anilor ’90 existau aproximativ 450 de cinematografe. Astăzi au supraviețuit mai puțin de 30. În ultimii douăzeci de ani, peste 400 de cinematografe au dispărut treptat de pe harta culturală a României, fiind transformate în săli de bingo, case de schimb valutar, depozite pentru materiale de construcții, lăcașe de cult, cluburi, discoteci, restaurante, magazine de haine, supermarket-uri, sau au fost abandonate intenționat, fiind lăsate să se degradeze. Lipsa de interes a autoritățlor pentru conservarea acestor clădiri și menținerea lor  în circuitul cinematografic, alături de o legislație incoerentă (modificată la fiecare nouă guvernare), interesul imobiliar pentru anumite clădiri (aflate adesea în zonele centrale ale orașelor, sau clădiri de patrimoniu), televiziunea prin cablu, apariția casetelor video, a dvd-urilor, a filmelor piratate și a Mall-urilor au dus la situația actuală a cinematografelor.

 
În mai puțin de douăzeci de ani, numărul celor care au cumparat un bilet la cinema a scăzut de peste 50 de ori. Între 2005 și 2012 s-a înregistrat o ușoară creștere datorată apariției Mall-urilor. Potrivit statisticilor Media Salles din anul 2010, România este țara cu cele mai puține ecrane raportate la numărul de locuitori. Densitatea ecranelor este de 0.89 la 100.000 de locuitori comparativ cu 1.8­­­­­5 în Bulgaria, 2.66 în Croatia, 1.5 în Serbia, 3.94 în Ungaria, 4.57 în Slovacia. Din statisticile ultimilor ani, realizate de Europa Cinemas și Media Salles, reiese că succesul de public al unei producții naționale este corelat cu numărul de cinematografe și cu densitatea de ecrane raportată la 100.000 de locuitori.

Conferința va avea loc sâmbătă, 31 mai, între 10.30 – 16, iar printre invitații străini care vor susține prezentări se află Marta Materska-Samek, președinta board-ului Cinema Development Foundation din Polonia, Tina Hajon – Head of Film Exhibition, Croatian Audiovisual Centre, Ivo Andrle, fondatorul și managerul Aerofilms din Cehia. Organizatorii TIFF spun că i-au ales deoarece ei au reușit să acceseze fonduri naționale sau europene pentru reabilitarea cinematografelor din țările respective sau au demarat proiecte de succes privind digitalizarea lor. La conferință au fost invitați primari și reprezentanți ai autorităților locale din mai multe orașe ale țării.

Împreună cu invitații și participanții, APFR își propune să evalueze situația din teritoriu și posibilitățile concrete de creare a unei rețele de cinematografe digitalizate, în paralel cu renovarea și modernizarea unor săli care pot fi multifuncționale, găzduind și proiecții de film, printre altele; să medieze colaborări între autorități locale și județene și manageri culturali; să analizeze fondurile structurale europene disponibile, posibilele schimbări în Legea Cinematografiei și soluțiile tehnice concrete de digitalizare.

Sâmbătă, 31 mai, de la 20.30, spectatorii și invitații vor avea parte de o surpriză: o proiecție într-un spațiu de inedit, fostul depozit de Filme al RADEF, de pe strada Maiakovski.

Primăria Cluj-Napoca și compania de salubritate Rosal, cu sprijinul RADEF, vor demara în curând un  proces de curățare și igienizare a spațiului, după ce, ani buni, locul s-a aflat în paragină. De la 22, vor fi prezentate secvențe din documentarul work-in-progress al lui Alexandru Belc despre cinematografele vechi din România și personajele care și-au legat viața de ele, Cinema, mon amour.

La dezbateri, dar și la seara specială de la Depozitul de Filme vor participa și câțiva dintre eroii acestui documentar, proiecționiști și administratori de cinema din Botoșani, Iași, Arad, Târgu Mureș, Hunedoara, Piatra Neamț sau Cluj, care cunosc în detaliu istoria acestor săli. Proiecția va fi urmată de discuții cu publicul.

Duminică, 1 iunie, în locațiile TIFF vor fi proiectate filme din secțiunea cu același nume, Cinema, Mon Amour, producții care au ca subiect dispariția cinematografelor, dar și eforturile unor organizații de a le salva. Weekend-ul se va încheia cu proiecția specială The Last Remaining Seats, în prezența regizorului Mario Piperides, un documentar despre eforturile a doi oameni de a redeschide sala de cinema din satul lor. Același subiect abordează și Cinema at the End, un film despre sălile muribunde din Argentina, The Last Projectionist, care face un tur al cinematografelor independente britanice, și The Rep, despre eforturile unor tineri de a deschide o cinematecă în Toronto.

În cadrul campaniei de salvare a cinematografelor, pe 31 mai, ora 16, la Casa TIFF va fi vernisată expoziția „Cinematografe, filme și reclame”. Până pe 8 iunie, vizitatorii pot admira imagini remarcabile de pe vremea când publicitatea la filme se făcea pe cărți poștale și cutii de chibrituri, fotografii cu vechi incinte ale cinematografelor din țară care azi sunt istorie și reclame incitante ce chemau publicul să se delecteze cu filmele epocii. Expoziția foto inedită este coordonată de Ancuța-Lăcrimioara Chiș și Ucu Bodiceanu și organizată de Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca și Asociația Clujul de altădată.

O altă expoziție, „Film Poster is Not Dead” este rezultatul unei provocări adresate școlilor de artă din Cehia și România, pornind de la tradiția celebrului afiș ceh. 42 de postere create de studenți pot fi admirate între 1 iunie și 1 iulie, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Găsind refugiu şi libertate creativă în afișul de cinema, încă neatins de constrângeri comerciale, artişti cehi au realizat, între anii ’60 și ’80, imagini de un înalt nivel artistic. Ce se întâmplă însă atunci când artiștilor de astăzi li se dă libertate creativă totală, pentru a face un afiș de film? Vernisajul va avea loc pe 1 iunie, la ora 11.00. Evenimentul este organizat la TIFF de Centrul Ceh, în parteneriat cu Terry Posters, Muzeul de Artă Cluj și Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca.

Nici un comentariu

Actual de Cluj