Închide

Cum va fi comemorat Holocaustul, la Cluj

Actualitate by Actual de Cluj - iun. 01, 2015 0 621

Holocaustul din al doilea război mondial va fi comemorat și la Cluj, vineri după-masa.

Evenimentul va începe la ora 16 la Monumentul Holocaustului din Parcul Ion Luca Caragiale, unde vor lua cuvântul președintele Comunității Evreilor din Cluj, Robert Schwartz și viceprimarul Anna Horvath. De asemenea, la monument se va face o scurtă rugăciune specifică momentului.

Manifestarea continuă vineri la Templul Memorial al Deportaților de pe strada Horea 21, iar la sinagogă, la ora 17, manifestările continuă cu aprinderea celor șase lumânări în memoria celor șase milioane de evrei care au fost uciși în Holocaust.  Cu această ocazie reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai cultelor religioase și ai mediului academic clujean vor susține discursuri comemorative iar corul “Șira Hadașa” al Comunității Evreilor din Cluj, dirijat de profesoara Ecaterina Halmos, va interpreta cântece de Holocaust, iar la final formația „Mazel Tov”, coordonată de profesorul Vasile Socea, va completa programul artistic cu un repertoriu adecvat.

Și comunitatea evreiască din Cluj a fost victimă a holocaustului din al doilea război mondial. Iată cum descrie Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord situația:
Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Semnat de Lajos Hollóssy-Kuthy, adjunctul şefului poliţiei, textul anunţului a fost publicat şi în presa locală, la 3 mai. Evreii din Cluj şi din comunităţile judeţului Cluj au fost concentraţi într-un ghetou stabilit la cărămidăria Iris, în partea de nord a oraşului. Chestiunile specifice ale operaţiunii de concentrare au fost puse la punct la o întâlnire din data de 2 mai, sub conducerea lui László Vásárhelyi, primarul oraşului, László Urbán, şeful poliţiei şi a colonelului de jandarmi Paksy-Kiss. Întrunirea, la care au participat aproape 150 de oficiali ai municipalităţii însărcinaţi cu operaţiunea de adunare, s-a ocupat de detaliile procesului de ghetoizare, aşa cum a fost configurat în decret şi la conferinţa lui László Endre, ţinută la Satu Mare la 26 aprilie.
Oficialii maghiari din Cluj au primit asistenţă de specialitate pentru atacul împotriva evreilor de la SS-Hauptsturmführer Strohschneider, comandantul local al serviciilor germane de securitate. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Alături de ofiţerii menţionaţi mai sus, următorii oficiali au fost şi ei implicaţi masiv în ghetoizarea evreilor: József Forgács, secretarul general al judeţului Cluj, reprezentându-l pe adjunctul prefectului; Lajos Hollóssy-Kuthy, adjunctul şefului poliţiei; Géza Papp, un ofiţer de poliţie de rang înalt; Kázmér Taar, un angajat cu rang înalt al biroului primarului. Comanda generală a procesului de ghetoizare în judeţul Cluj, cu excepţia oraşului Cluj, a aparţinut lui Ferenc Szász, adjunctul prefectului judeţului Cluj, şi lui József Székely, primarul oraşului Huedin. Evreii din diferitele oraşe şi sate ale judeţului au fost mai întâi concentraţi în localităţile lor, de obicei în sinagogă sau în instituţia evreiască adiacentă. După o scurtă perioadă de timp şi o primă rundă de exproprieri, ei au fost transferaţi în ghetoul din Cluj.
Printre cei transferaţi în ghetoul din Cluj se aflau evrei din multe comunităţi din districtele Borşa, Cluj, Hida, Huedin şi Nadasdia.20 După comunitatea evreiască a Clujului, de departe cele mai mari comunităţi aduse la cărămidăria Iris au fost cele din Huedin şi Gherla. Evreii din Huedin au fost adunaţi sub comanda şi supravegherea lui József Székely, Pál Boldizsár, ofiţerul responsabil cu aprovizionarea în oraş, József Orosz, şeful poliţiei şi a ofiţerilor de poliţie şi detectivilor Ferenc Menyhért, András Szentkúti, András Lakatos şi Sándor Ojtózi.
Cărămidăria ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine în districtul Gherla.21 Transferul acestor evrei în ghetoul din Cluj s-a făcut sub comanda lui Lajos Tamási, primarul Gherlei, şi a lui Ernö Berecki şi András Iványi, ofiţeri comandanţi ai poliţiei din oraş.
Ghetoul din Cluj s-a aflat sub comanda directă a lui László Urbán. Administraţia internă a ghetoului a fost încredinţată Consiliului Evreiesc, format din liderii tradiţionali ai comunităţii evreieşti locale. Acesta era condus de József Fischer, şeful comunităţii Neologice a oraşului, şi îi includea pe rabinul Akiba Glasner, József Fenichel, Gyula Klein, Ernö Marton, redactorul-şef al publicaţiei Új Kelet („Estul Nou”), Zsigmond Léb şi rabinul Mózes Weinberger (ulterior, Carmilly-Weinberger). Secretar general era József Moskovits, şi secretarul Dezsö Hermann. József Fischer avea reputaţia de a fi unul dintre liderii evrei locali care erau complet informaţi asupra realităţilor programului nazist al Soluţiei Finale. El şi familia sa s-au aflat printre cei 388 de evrei luaţi din ghetoul din Cluj şi duşi la Budapesta – şi, eventual, spre libertate – la 10 iunie 1944, ca parte a controversatei înţelegeri a lui Kasztner cu SS-ul.22
Ghetoul a fost evacuat în şase transporturi, primul dintre acestea fiind executat la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie.

Dej
Ghetoul din Dej a cuprins cea mai mare parte a evreilor din judeţul Someş. Sub conducerea administrativă a prefectului Béla Bethlen, judeţul a fost reprezentat la conferinţa de la 26 aprilie cu László Endre, la Satu Mare, de: János Schilling, adjunctul de prefect; Jenö Veress, primarul Dejului; Lajos Tamási, primarul Gherlei; Gyula Sárosi, şeful poliţiei din Dej; Ernö Berecki, şeful poliţiei din Gherla, şi Pál Antalffy, comandatul jandarmeriei din Someş. Obiectivele şi deciziile acestei conferinţe au fost comunicate ofiţerilor şefi ai serviciului civil, jandarmeriei şi poliţiei din judeţ la o întâlnire specială convocată şi condusă de János Schilling la 30 aprilie. Ca şi în alte părţi, acţiunea de ghetoizare a început la 3 mai. Adunarea evreilor din judeţ s-a făcut sub conducerea lui Pál Antalffy. Ghetoul din Dej s-a aflat printre cele mai mizere din Transilvania de Nord. La insistenţa oficialilor locali virulent antisemiţi, acesta a fost stabilit într-o pădure – aşa-numita „Bungur” – situată la aproximativ două mile de oraş. În momentul de vârf, ghetoul cuprindea 7.800 de evrei, inclusiv cei 3.700 de evrei din oraş. Alţii au fost aduşi din comunităţile rurale ale judeţului Someş, mulţi dintre ei fiind adunaţi, iniţial, în reşedinţele de district de la Beclean, Chiochiş, Dej, Gherla, Ileanda şi Lăpuş.24 Cei mai norocoşi dintre locuitorii ghetoului se adăposteau în barăci improvizate, ceilalţi fie în corturi făcute manual, fie trăiau sub cerul liber. Înainte de transferul către „Bungur”, evreii din Dej au fost concentraţi în trei centre din interiorul oraşului, unde au fost supuşi la percheziţii corporale pentru a li se lua obiectele de valoare.
Ghetoul, încercuit cu sârmă ghimpată, era păzit de poliţia locală, ajutată de o unitate specială formată din 40 de jandarmi, adusă de la Zalău. Comanda supremă a ghetoului se afla în mâinile lui Takáts, un “agent guvernamental”. Administraţia internă a ghetoului a fost încredinţată Consiliului Evreiesc, compus din liderii respectaţi ai comunităţii locale. Consiliul îi includea pe Lázár Albert (preşedinte), Ferenc Ordentlich, Samu Weinberger, Manó Weinberger şi Andor Agai. Dr. Oszkar Engelberg era medicul şef al ghetoului, iar Zoltán Singer era reprezentantul economic responsabil cu aprovizionarea.
Condiţiile sanitare din ghetou erau deplorabile, ca şi serviciile de bază şi aprovizionarea. Această situaţie s-a datorat în mare măsură, relei voinţe a lui Jenö Veress, primarul Dejului, şi a doctorului Zsigmond Lehnár, medicul şef. Echipele de anchetatori care căutau bunuri de valoare au fost la fel de crude la Dej ca şi în alte părţi. Printre cei implicaţi în astfel de anchete au fost József Fekete, József Gecse, Maria Fekete, Jenö Takács, József Lakadár şi ofiţerii de poliţie Albert (Béla) Garamvolgyi, János Somorlyai, János Kassai şi Miklós Désaknai.
Ghetoul a fost lichidat între 28 mai şi 8 iunie, din el fiind deportaţi 7.674 de evrei, în trei transporturi. Câţiva evrei au reuşit să scape din ghetou. Printre aceştia s-a aflat rabinul József Paneth din Ileanda Mare, care, împreună cu nouă membri ai familiei sale, se pare că a reuşit să ajungă în siguranţă în România.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Tags