Cum se proiectează în prezent casele de rugăciune în Cluj. Ce pregătesc specialiștii pentru a schimba ”fața” lăcașurilor de cult

Două case de rugăciune identice puse fiecare pe câte o parcelă de aceleași dimensiuni, dar în două localități diferite, au fost prilej pentru specialiștii din comisia de urbanism a județului să critice felul în care se proiectează lăcașurile de cult din Cluj. Cei care le proiectează se plâng că, de fapt, beneficiarii sunt cei care le doresc în felul în care ajung să fie reprezentate pe planșe. Ordinul Arhitecților din România pregătește un ghid pentru a preîntâmpina mai multe astfel de construcții care seamnă cu orice altceva decât cu lăcașuri spirituale.

Arhidom a cerut avizul pentru două Planuri Urbanistice de Detaliu pentru două case de rugăciune, una în Fizeșul Gherlii și cealaltă în Cătina. Arhitecta Doina Munteanu, care s-a ocupat de partea de urbanism, a prezentat proiectele. A explicat că nu ea este arhitectul și că este vorba despre case de rugăciune multifuncționale căre să găzduiască și bătrâni sau copii, să fie deservite de parcări și să aibă câte o curte sau un loc de joacă. A ținut chiar să spună comisiei că nu i se pare cea mai rea variantă aleasă, în cazul casei de rugăciune din Fizeșul Gherlii.



”Va dau de la mine un tricou cu <<eu nu sunt arhitectul>>”, a ținut arhitectul Horațiu Răcășan să amendeze practica din Comisia de urbanism de la județ, unde arhitecții care fac lucrările obișnuiesc să nu vină să le și susțină.



Arhitecții din comisie nu au fost de acord cu proiectanții, nici în ceea ce privește modul de amplasare pe parcele, nici cu privire la felul în care va arăta viitoarea casă de rugăciune.

”Construcția stă greșit pe parcelă”, a semnalat arhitectul Vlad Negru, membru în comisie. „Și parcările”, a completat arhitetcul șef al județului Claudiu Salanță.

”Nu este nici SPA, nici grajd. Arată ca un CAP, mai puțin intrarea. Suntem arhitecți și nu ne putem face că plouă. Dacă cu din astea umplem Transilvania, atunci eu plec. Cel care a gândit acestea case de rugăciune ar trebui să vină la discuții”, a atras atenția Răcășan.

Arhitectul a mai spus că deja, la nivelul Ordinului Arhitecților se lucrează la ghidul pentru spații de cult care urmează să schimbe felul în care se fac lăcașurile de cult în Cluj. ”De la mahomedani la ortodocșii de rit vechi, toți vor avea un fascicol”, a adăugat arhitectul.

La Cătina a fost propusă aceeași casă de rugăciune, parcelele fiind identice ca suprafață, doar accesele se fac diferit, având în vedere poziționarea față de arterele din cele două localități. În cazul casei din Cătina, în față se prevede un loc de joacă despre care proiectanții spun că beneficiarul l-a cerut așa tocmai ca să poată fi îngrădit. În cazul celeilalte case, locul de relaxare e situat în curtea din spate. ”Ambele case ar trebui să aibă același concept. În curtea din spate se poate crea un laudromat social. Să stea doamnele în cerc să dezbată știrile de la radio șanț. Coeziunea socială se naște din dialog”, au susbliniat specialiștii din Comsia de Urbanism a Județului.

”Sunteți pe drumul cel bun”, au mai completat aceștia ironic.

Arhitecta care a susținut documentația a ținut expres să spună că beneficiarul, domnul Rațiu (Ion – n.red.), a fost cel care a vrut ca cele două case să arate cum au fost configurate pe planșe. ”Vă rog să scrieți toate astea cu volumetria. Mi-e greu să îi explic beneficiarului, deși am încercat. Are impresiat că sunt păreri personale, nu cerute de comisie”, a mai adăugat arhitecta.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.