Cum se pregătea zestrea în satul tradițional românesc, acum începea perioada ”câșlegilor”, cu cât lada de zestre era mai împodobită, cu atât mândria mai mare
Actualitate by Actual de Cluj - ian. 29, 2026 0 57
Imediat după Bobotează începeau câșlegile de iarnă, adică șezătorile, care țineau până la lăsatul secului pentru Postul Mare. ”Acum se făceau cele mai multe nunți”, spun etnologii de la centrul Tradiții Clujene. Astfel, adaugă aceștia, pe toată durata lunii ianuarie casele erau „scuturate” și aranjate în așteptarea pețitorilor, iar zestrea fetelor era scoasă la vedere, pe ”ruda”, adică pe bârna de lemn, așezată deasupra paturilor.
„𝐶𝑎̂𝑠̦𝑙𝑒𝑔𝑖𝑙𝑒-𝑠 𝑡𝑎̂𝑟𝑔 𝑑𝑒 𝑡̦𝑎𝑟𝑎̆,
𝐶𝑒 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖, 𝑛𝑢 𝑝𝑜𝑡̦’ 𝑑𝑎 𝑖𝑎𝑟𝑎̆.
𝐶𝑎̂𝑠̦𝑙𝑒𝑔𝑖𝑙𝑒-𝑠 𝐿𝑖𝑡𝑢𝑟𝑔ℎ𝑖𝑒,
𝐶𝑒 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖, 𝑎𝑙 𝑡𝑎̆𝑢 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒”,
se spune într-un cântec ce a fost cules din zona Someș de Ion Pop Reteganul.
Așa că, după „credințare”, adică logodnă, mama viitoarei mirese sau nașa, pregăteau „balțul”, sau voalul miresei. Acesta era țesut în război, sau, în ultima vreme, cumpărat din magazin, numit „bold”. Totodată, se pregătea lada de zestre, care era pusă în car în timpul nunții și dusă, alături de alte obiecte necesare tinerei familii, la casa mirelui. ”Cu cât era lada mai mare și mai împodobită, cu atât era motivul de mândrie mai mare”, adaugă etnologii.
În imagine o ladă de zestre din satul clujean Beliș, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.
