Cum poate profita Clujul de „migraţia creierelor”? Reţelele care conectează oamenii din Tehnologie din diaspora cu ţara de origine

Valuri de IT-işti bine pregătiţi, programatori talentaţi sau antreprenori cu idei valoroase au plecat din ţară şi din centrul universitar Cluj-Napoca în anii recenţi, pentru oportunităţi mai bune dincolo de graniţe. Fenomenul nu e unul care să se limiteze la România, rudă mai modestă în Uniunea Europeană – fenomenul migraţiei oamenilor din Tehnologie se întâlneşte şi în ţările nordice, în Italia, Germania sau Spania. Câteva organizaţii au sesizat nişa de lucru şi au lansat activităţi care să îi conecteze pe specialiştii şi pe oamenii care conduc afaceri din diaspora cu cei din comunităţile de acasă. Să îi aduci înapoi în ţările de origine pe cei instalaţi „dincolo” nu mai e o miză realistă, dar talentul şi banii lor se pot întoarce, în diverse forme, şi acasă, spun cei care lucrează pentru astfel de „punţi” între lumi. Reprezentanţi din mai multe organizaţii cu activitate în acest domeniu s-au întâlnit la Cluj în urmă cu câteva zile, la Startup Europe Summit, unde şi-au împărtăşit din experienţe. Mai mult: au lansat o platformă comună europeană.

„Noi încercăm să reconectăm specialiştii din Tehnologie din diaspora cu ecosistemul din România. Fenomenul de „migraţie a creierelor” este unul care se întâmplă în Europa Centrală şi de Est, dar talentele pleacă şi din ţări din Vest spre Statele Unite; se pleacă spre ţări mai dezvoltate, unde aceşti tineri găsesc mai multe oportunităţi în profesiile lor”, spune Oana Bouraoui, reprezentanta Romanian IT. Tema e una care preocupă şi alte ţări mult mai dezvoltate decât România. „Ideea de bază era să le arătăm expaţilor că se întâmplă lucruri şi în Franţa”, spune Maya Noel, CEO WonderLeon & Head of France Digitale Talent. „Silicon Valley e un loc foarte puternic, unde oamenii ştiu să îşi valorifice şi să îşi crească companiile din Tehnologie. Noi suntem mai la început. Iniţial, ne-am gândit să chemăm talentele înapoi în Franţa. Dar nu e nevoie ca cei plecaţi să se întoarcă, avem nevoie să împărtăşească cu noi ceea ce ştiu şi să promoveze Franţa şi talentele de aici”, continuă Maya. Pe de altă parte, chiar dacă readucerea imigranţilor din Tech nu e o ţintă foarte realistă, asta nu înseamnă că nu există astfel de cazuri. Un exemplu relevant vine de la Charlotte Danielsson, CEO Silicon Vikings, o organizaţie care conectează ţările nordice şi din regiunea baltică cu Silicon Valley. „Peter Carlsson a fost plecat 14 ani din ţară, a fost vicepreşedinte la gigantul Tesla, când compania lui Elon Musk creştea puternic, dar s-a întors în Suedia, unde a construit o fabrică de baterii „verzi”. Aşa că nu e în interesul nimănui să rupem pelgăturile”, exemplifică Charlotte.

Specialiştii din diaspora îşi doresc să contribuie la proiecte în România, arată şi Dan Nechita, după experienţa coordonării programului GovIT Hub. „Când am lansat proiectul GovIt Hub, menit să digitalizeze serviciile publice din România, am conectat o întreagă reţea de voluntari. Jumătate dintre aceştia au venit din diaspora, de peste tot din lume – SUA, Franţa, Marea Britanie, Asia”, spune Dan Nechita.

„Nu există doar o migraţie între ţări, ea se întâmplă şi în interior  – oamenii se mută şi din oraşe mici spre oraşe mari. Oamenii buni merg acolo unde sunt oportunităţi, ceea ce e normal. Silicon Valley nu e competitorul nostru, e o capitală a Inovării, acolo merg cei mai buni dintre cei buni. Oamenii merg şi de la Milano la Londra, şi de acolo spre Statele Unite, spre Beijing. Acestea sunt lucruri care se întâmplă. Ceea ce putem noi face este să ne folosim de oportunitatea de a avea oameni foarte buni în afara ţărilor noastre. Pentru că ei sunt dispuşi să ajute, mulţi vor să investească în ţările natale, unde devin „angel investors”. În Silicon Valley e greu să găseşti developeri, ei caută să externalizeze anumite procese”, spune şi Alberto Onetti, de la Mind the Bridge Foundation, care a început ca o organizaţie menită să lege Silicon Valley de Italia. „Franţa e mare. Dar nu e destul de mare încât să concureze cu puteri ca Statele Unite sau Asia”, spune Maya Noel. „Sunt peste 300 de companii nordice în Silicon Valley. Am făcut la un moment dat un sondaj printre cei plecaţi, iar rezultatele au fost foarte interesante. Când am întrebat ce i-a motivat să plece, am aflat că nu banii au fost principalul motiv. Principalul motiv a fost acesul la parteneri, clienţi şi piaţă americană. Apoi, voiau oportunităţi de expansiune. Şi abia pe locul trei apăreau oportunităţile de a găsi venture capital. Europa e fragmentată. Italia, Franţa, Germania, luate individual, sunt, de fapt, mici. Împreună suntem mari”, a spus şi Danielsson.

În acest context, reprezentanta Romanian IT a făcut un anunţ la summitul de la Cluj: crearea European Tech Diaspora Network – o reţea a reţelelor care vor să funcţioneze ca punţi de legătură între specialiştii plecaţi şi ţările de origine.

Punţi spre românii din diaspora

Programatorii din diaspora sunt foarte dispuşi să se implice ca voluntari în programe pentru România, spune şi Bogdan Ivănel, preşedinte Code4Romania, o comunitate cu IT-işti ce lucrează pro bono la proiecte publice şi care are o filială şi la Cluj. „Diaspora e a doua comunitate după București. În Bucureşti, avem vreo 200 de oameni, în diaspora 150. Avem 11 fusuri orare. Avem oameni care lucrează la Facebook în New York, în Oslo, Amsterdam, Barcelona Tokyo. Sunt români de peste tot din lume care lucrează voluntar la aceste proiecte”, spunea Ivănel, cu ocazia lansării Code4Cluj. Unul dintre proiectele la care lucrează Code4Romania e Brain Gain, un proiect care să conecteze specialiști români din diaspora cu specialiști din România și cu oameni care au nevoie de expertiza lor, pentru a-i face disponibili celor din presă, din societatea civilă, din instituții. „Noi avem o resursă umană mai bine pregătită decât am avut vreodată, problema e că majoritatea nu locuiește aici. Într-un secol digital, asta nu ar trebui să fie o problemă, trebuie să găsim metodele de a ne conecta. Avem experți la cel mai înalt nivel peste tot în lume, profesori în universităţi, experți în orice domenii – de la securitate nucleară, la economie, politică și fizică. În partea de cercetare pentru acest proiect am avut zeci de interviuri cu specialişti. Absolut toți au spus că ar fi interesați să se implice, toţi simt o nevoie să contribuie cu ceva pentru România”, a menţionat Bogdan.

Citeşte şi:

Interviu. Comunitatea Code4Romania şi-a făcut filială la Cluj. Bogdan Ivănel, preşedintele asociaţiei: „Există o foamete foarte mare din partea programatorilor din România să își folosească talentul în ceva care să aibă impact social”

Foto: primăria Cluj-Napoca

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.