AcasăActualitateCum extindem orașul? Arhitect: "Să-i mai amintiți ș...
Cum extindem orașul? Arhitect: „Să-i mai amintiți și primarului, când vorbește despre „smart” și „calitate a vieții” și „less is more” și alte sofisme, că densitatea (asta permisă de PUG) e cheia pentru trafic mai puțin”
Parafrazând un arhitect din Brazilia specializat în urbanizări disfuncționale și colaborator al Archdaily, cel mai vizitat site de arhitectură din lume, arhitectul Mihai Racu, membru în comisia de urbanism a Primăriei (CTATU), a semnalat pe Facebook una dintre problemele municipiului Cluj-Napoca: “cei care au analizat problema au zis, cu date, că la noi oamenii sunt împinși în afară de prețuri și că cei cu buget mai mare preferă locații cât mai centrale (desigur ca medie)”. Postarea sa a creat o adevărată dezbatere între specialiști implicați în avizarea extinderilor orașului și proiectanți din Cluj. “Să-i mai amintiți și primarului în CTATU, când vorbește despre „smart” și „calitate a vieții” și „less is more” și alte sofisme, că densitatea (asta permisă de PUG) e cheia pentru trafic mai puțin. În condițiile în care terenurile bune sunt risipite pentru „less is more”, oamenii nu dispar pur și simplu, ci sunt alungați încet încet spre periferii, de unde, în lipsa de transport în comun și dotări, cu siguranță vor folosi mașina personală”, a recomandat arhitectul Adrian Pop, fost vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România.
Folosind o concluzie a arhitectului Eduardo Souza, ahitectul Mihai Racu, membru în CTATU a reușit să aducă în dezbatere una dintre problemele cele mai firbinți din Cluj-Napoca: traficul. Racu l-a parafrazat pe arhitectul brazilian și a arătat că „la noi, oamenii sunt împinși în afară de prețuri și că cei cu buget mai mare preferă locații cât mai centrale (desigur ca medie)”.
„Ca orașul să funcționeze, e nevoie de o acumulare de factori. La scară mică, ne putem gândi la un magazin de proximitate, de genul magazinului de la colț de unde putem lua în 5 minute ceva ce ne lipsește pentru cină. Acel magazin nu va supraviețui dacă nu are suficienți clienți cât să poată acoperi chiria, salariile angajaților și facturile. Or, asta este exact ce se întâmpla cu orașul. Dacă nu acceptăm că trebuie să folosim eficient resursa de spațiu, ajungem să subvenționăm funcționarea unor servicii de care avem nevoie. În paralel, prețurile în zonele care au deja dotări cresc la un nivel prohibitiv și ajungem la excluziune și segregare. Ce aș face eu? Foarte pe scurt, aș încuraja proiectele de regenerare urbană și de restructurare urbană pentru că ele sunt în zone deja echipate. Aș încuraja și proiecte în zonele noi care au trecut deja de un anume grad de construire, simultan cu investiții în infrastructură în acele zone. Sunt măsuri care se pot lua pe actualul Plan Urbanistic General”, a spus Racu pentru Actual de Cluj.
(Eduardo Souza: „Cred că principala problemă… este că cele mai apreciate zone sunt cele care au mai mult acces la transport, proximitate de locurile de muncă, de servicii de sănătate, agrement, servicii. Aceste zone se mută de-a lungul timpului, pe măsură ce dezvoltarea imobiliară continuă să se extindă. Dacă această planificare urbană e foarte prost realizată (în colaborare cu autoritățile publice) și comunitățile cu venituri mici (în special cele care locuiesc în chirii) sunt mutate tot mai departe de aceste servicii și beneficii pe care le-am menționat. Apoi, același sector public trebuie să ofere acces și o anumită demintate acestor noi locații de periferie. Asta face ca orașul să fie extrem de scump de întreținut. E un proces de care piața beneficiază, dar care împovărează prea mult autoritățile publice”)
În discuție au intervenit specialiști, urbaniști sau proiectanți din Cluj care au condamnat fie administrație, fie politicul pentru că permite extinderea necontrolată a orașului și implicit consfințește traficul aglomerat de care se plânge toată lumea în Cluj-Napoca.
„E o discuție interesantă dacă e o discrepanță între imagine și text, în contextul orașelor românești. Se poate argumenta că la noi, majoritatea celor care aleg să stea în extravilan, sau la limita exterioară a intravilanului, nu sunt împinși în exterior de costuri prea mari din interior, ci fac o alegere conștientă de a nu mai locui la bloc, ci la curte, fără să se gândească prea mult ce înseamnă asta din perspectiva serviciilor publice”, și-a dat cu părea George Trif, membru USR implicat în dezbaterile urbanistice din oraș.
Mihai Dragomir a apreciat că „DRUM = +Valoare”. Arhitectul Tamás Sisak a arătat că „În paradigma deplasării aproape exclusive cu mașina personașă, desigur, nici asta nu va ține veșnic și nu pentru toți și nu peste tot”. „Așa este”, l-a aprobat activistul Istvan Szakatcs.
În schimb, arhitectul Adrian Pop, fost vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, a ținut să penalizeze politica primarului Emil Boc din comisia de urbanism, care nu ține cont de ceea ce se întâmplă cu adevărat în Cluj-Napoca. „Sunt case cu curte și în oraș, mai aproape de centru și de alte dotări. Prețul acestor case sau terenuri îi determină pe oameni, totuși, să locuiască la periferie. Să-i mai amintiți și primarului în CTATU, când vorbește despre „smart” și „calitate a vieții” și „less is more” și alte sofisme, că densitatea (asta permisă de PUG) e cheia pentru trafic mai puțin. În condițiile în care terenurile bune sunt risipite pentru „less is more”, oamenii nu dispar pur și simplu, ci sunt alungați încet încet spre periferii, de unde, în lipsa de transport în comun și dotări, cu siguranță vor folosi mașina personală”, a atras atenția Pop.
Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță a spus că ar fi interesant de introdus un indicator minim pentru mobiliatate și în mediul urban, așa cum la nivelul județului s-a luat în calcul unul pentru construirea în mediul rural. „Sub 35-40% per hectar nu e rentabil transportul public. Noi, în rural, de acolo am pornit cu suprafața minimă cerută pentru o casă, de 900-1000 metri pătrați. Luând în calcul o medie de 3 persoane per casă”, a adăugat Salanță.
„Francezii zic că sub 200 e o problemă”, a completat arhitectul Vlad Negru, membru în comisiile de urbanism de la municipiu și de la județ.
„Și cum nu e rentabil transportul public sub o anumită densitate, n-o fi rentabilă nici infrastructura de utilități. Și atunci cine vrea densitate mai puțină, să suporte costurile. Fără „și noi plătim taxe”, că mai mult din taxele altora li se extinde infrastructura. În mediul rural îmi dau seama că e puțin diferită situația. Ce zici tu e o densitate maximă a cărui scop e păstrarea unui caracter mai aerisit. Dar și acolo e de gândit dacă extinderea intravilanului ar trebui permisă și dacă da, în ce condiții (poate doar pentru anumite funcțiuni (nu locuire), poate doar pentru localități care intr-adevăr cresc demografic…). În rural e și mai dificil de justificat economic extinderea infrastructurii, cu costuri inițiale și apoi de întreținere”, a completat Adrian Pop.
„Exact asta s-a discutat în două ședințe CTATU recente. S-a discutat și de accesibilitatea unei locuințe pentru o persoană cu venituri medii. Dar trăim într-un oraș unde ideea pe care am putea-o numi densitate urbană e demonizată”, a apreciat arhitectul Mihai Racu.
Salanță a oferit un exemplu din comuna Florești, unde înainte de criza imobilairă din 2008, s-au avizat turnuri cu 32 de etaje. „Probabil că acest considerent (francez) a fost luat în calcul în anului 2007 când s-a aprobat acest proiect cu trei imobile de 125 m și 32 de etaje în ruralul clujean”, a spus, în spirit de glumă, Salanță, oferind și o imagine a respectivelor imobile.
(proiect de turnuri ca în Dubai pe drumul național, între Florești și Cluj-Napoca)
Arhitectul Octav Olanescu, membru și el în Comisiile de urbanism ale Primăriei și Consiliului Județean Cluj a arătat că „40 – 125 de unități locative / hectar – densitate asociată cu aspectele calitative ale locuirii în mediul urban. Pentru servicii și dotări accesibile pietonal, transport public eficient”.
Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
