AcasăActualitateCum arată un râu cu caracter de canal situat î...
Cum arată un râu cu caracter de canal situat într-un oraș din Germania, aflat la jumătate de oră de Berlin/Ce s-a pierdut pe malurile Someșului, în Grigorescu, odată cu proiectul de modernizare/”Noi suntem în stadiu în care betonul, asfaltul, artificiile sunt valori”
Profesorul universitar din cadrul UBB, Tibor Hartel, deplânge faptul că s-au pierdut multe bogății naturale de pe malul râului Someș din cartierul Grigorescu, o dată cu proiectul de modenizare a zonei. El a postat imagini cu râul Havel din Potsdam (un oraș din Germania situat la 40 de kilometri de capitala Berlin, cu o suprafață de 2064 de hectare și o populație de peste 183.000 de locuitori) arătând că, spre deosebire de noi, europenii preferă să păstreze porțiuni cu maluri naturale.
„Natura ne-a dat și nouă la Cluj bogățiile ei, de-a lungul Somesului urban în Grigorescu. Așa cum arată colajul atașat. Dar nouă ne trebuie artificiu și beton peste tot. Nu zic nu betonului, însă a fost păcat pentru acest colț…dar, ma rog, .noi acum suntem în stadiul în care betonul, asfaltul, artificiile sunt valori, sunt simbolurile bunăstării, dezvoltării, a statutului cultural-economic…Și chiar dacă ne duce cu capul de pereți, instituțiile cu orice pret își vor face damblaua…”, arată profesorul universitar Tibor Hartel (de la Facultatea de Ingineria Mediului a UBB), pe pagina sa de Facebook (El s-a aflat în primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii în anul 2021 în domeniul ecologiei, la nivelul României, potrivit «Stanford University & Elsevier»).
Postarea sa este însoțită de un colaj care înfățișează mai multe elemente naturale pierdute în favoarea betonului pe malurile Someșului – de la copaci emblematici (sălciile încolăcite, salcia cu scorbură numai bună de fotografii, oaza de verdeață de pe malurile râului unde doamnele în vârstă din cartier făceau sport, într-un grup de socializare creat special cu acest scop) care ofereau autenticitate locului, la speciile care s-au dezvoltat spontan pe maluri și până la plantele și specii de animale care populau zona.
Cu un contraexemplu din Potsdam(Germania), Hartel arată că alte orașe europene preferă să păstreze locuri naturale pe cursurile râurilor. „Râul Havel în Potsdam, chiar în centru unde are caracter de „canal” (gen Someş în centrul Clujului) are porțiuni de mal lăsate naturale. Asta în timp ce altele sunt mai betonate. Dar se are grijă ca şi natura urbană să se poată instala. Şi este bine pentru toată lumea aşa”, semnalează acesta.
Potsdam este un oraș din Germania situat la 40 de kilometri de capitala Berlin, cu o suprafață de peste 2000 de hectare, o populație de peste 183.000 de locuitori și un complez uluitor de palate și parcuri. Orașul are preocupări și finanțări europene în direcții de care și Clujul este preocupat sau în care atrage bani pe proiecte europene.
sursă foto cover: Jean-Pierre Dalbéra from Paris, France – râul Havel, Potsdam (Germania)
Un comentariu
Domniul prof. Tibor Hartel are dreptate! Si exprima f.bine pe toti locuitorii clujeni din zona de pe ambele maluri ale Somesului. NU numai Grigorecu dar si Plopilor si Manastur tanjesc dupa vremurile cu accesibilitate la apa, la plaje, la umbra copacilor, la insula cu verdecrud, cu tufisuri, flori. loc bun de joaca pentru copii. Apa era curata, limpede. Chiar daca se mai spalau covoare pe la picioarele podului si apoi se atarnau la uscat, nu se supara nimeni. Ca de fapt nu erau murdare, se dorea o improspatare anuala cu apa si soare. Ba se puteau aduna vreascuri pt un foc mic de prajit slanina cu paine si ceapa sau porumb verde stiulete.Veneau oamenii de la servicii direct la Somes sa mai prinda soare si apa calduta. Pe malul Grigorescu apa era mai adanca, buna de inot.
Am revazut Somesul dupa 20 de ani… Chestiune de curaj sa te avanti sa cobori pe scarile de beton abrupte, sa poti vedea Somesul mai de aproape ca de atins apa cu degetele doar in vis… se balaceau in voie rate salbatice intr-un Somes baltit cu multa matasea broastei si alte mizerii.
Pana si Babesul nu mai e ce a fodst odata Parc regal Ferdinant sau Hateganu. L-au napadit constructiile:{
(Porsdam, râul Havel - sursa Tibor Hartel)
(Potsdam, ianuarie 2023, sursa: Gabriela Ana Goța/Facebook) Cum arată acum Someșul în cartierl Grigorescu, detalii:
Vezi și:Imaginile îngrijorării de pe Someș din cartierul Grigorescu: au dispărut copacii de pe maluri Lucrările la malurile Someșului, la 75%. Proiectul va fi finalizat în octombrie. Emil Boc: „UE nu finanțează proiecte care nu susțin dimensiunea verde și nepoluantă”
Domniul prof. Tibor Hartel are dreptate! Si exprima f.bine pe toti locuitorii clujeni din zona de pe ambele maluri ale Somesului. NU numai Grigorecu dar si Plopilor si Manastur tanjesc dupa vremurile cu accesibilitate la apa, la plaje, la umbra copacilor, la insula cu verdecrud, cu tufisuri, flori. loc bun de joaca pentru copii. Apa era curata, limpede. Chiar daca se mai spalau covoare pe la picioarele podului si apoi se atarnau la uscat, nu se supara nimeni. Ca de fapt nu erau murdare, se dorea o improspatare anuala cu apa si soare. Ba se puteau aduna vreascuri pt un foc mic de prajit slanina cu paine si ceapa sau porumb verde stiulete.Veneau oamenii de la servicii direct la Somes sa mai prinda soare si apa calduta. Pe malul Grigorescu apa era mai adanca, buna de inot.
Am revazut Somesul dupa 20 de ani… Chestiune de curaj sa te avanti sa cobori pe scarile de beton abrupte, sa poti vedea Somesul mai de aproape ca de atins apa cu degetele doar in vis… se balaceau in voie rate salbatice intr-un Somes baltit cu multa matasea broastei si alte mizerii.
Pana si Babesul nu mai e ce a fodst odata Parc regal Ferdinant sau Hateganu. L-au napadit constructiile:{