Cum a scăpat politicianul Avram Gal de închisoare pentru trafic de influență după ce Curtea de Apel l-a achitat definitiv în urmă cu câteva zile: ”există un dubiu real şi serios cu privire la existenţa infracţiunii”
Actualitate by Actual de Cluj - dec. 03, 2024 0 159
Cum a scăpat politicianul Avram Gal de închisoare pentru trafic de influență după ce Curtea de Apel l-a achitat definitiv în urmă cu câteva zile: Curtea a constatat inadvertențe în declarații și un probatoriu subțire al procurorilor anticorupție, care nu au reușit să dovedească vinovăția. Astfel, nu a putut fi probată infracțiunea, inculpatul fiind achitat.
actualdecluj.ro a consultat motivarea instanței de apel.
Sentința de fond a fost atacată atât de procurori cât și de inculpat; procurorii au cerut o acurateţe juridică referitoare la încadrare juridică, reținută în sarcina inculpatului, reținându-se că acesta s-a folosit de starea de temere, resimțită din cauza stării de pandemie, motiv pentru care s-ar impune reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 77 lit. g) Cod Penal: ”săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenţă”.
De cealaltă parte, avocatul lui Gal a făcut apel cerând desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare și, în subsidiar, achitarea inculpatului. Curtea a respins cererea de trimitere spre rejudecare. În schimb, reanalizând probele și declarațiile martorilor, Curtea a constatat că Gal e nevinovat. ”Din probele redate mai sus şi administrate în ambele faze procesuale, nu rezultă că inculpatul a primit ori a pretins bani sau foloase sau că a acceptat promisiuni de bani sau alte foloase în vederea determinării funcţionarilor din cadrul (…) să încheie un contract de vânzare-cumpărare echipamente de protecţie împotriva Covid cu firma (…) Raportat la situaţia de fapt ce rezultă din probele administrate în cauză, se observă că fapta concretă ce a fost comisă de inculpat nu reprezintă infracţiune, nefiind prevăzută de legea penală, întrucât îi lipseşte tipicitatea obiectivă a infracţiunii de trafic de influenţă. Singurul element concret, dovedit şi necontestat de inculpat îl reprezintă construcţia planului de afacere şi înţelegerea între cei trei (inculpatul, care a asigurat transportul măştilor într-o perioadă critică şi martorii: (…) care a negociat şi încheiat din partea (…) SRL contractul cu (…) SA şi (…) care, prin (..) SRL, a achiziţionat măştile din, cu plata integrală şi pe care le-a revândut cu adaos comercial către SC (…) SRL pentru a fi livrate potrivit contractului încheiat) de a-şi împărţi profitul (câte 1/3) de pe urma încheierii contractului între (…) SA și (…) SRL (modalitatea legală în care se achita profitul depinzând de nevoile fiecăruia şi înţelegerea avută), însă în lipsa celorlalte elemente constitutive ale infracţiunii, fapta nu poate constitui trafic de influenţă”, a arătat Curtea de Apel București în motivarea deciziei.
În plus, Curtea a identificat contradicții în declarațiile unui martor-denunțător, fapt care a fost ”de natură a crea suspiciuni cu privire la credibilitatea susținerilor sale”. Reaudierile repetate ale acestuia efectuate în fiecare etapă procesuală – de trei ori în faza de urmărire penală, de două ori în primă instanță și o dată în apel – ”arată evident că, fiecare organ judiciar penal nu a reuşit să fie convins în privinţa acuzaţiei cu ocazia primei examinări a probelor administrate, cu toate că, de regulă, se procedează la o singură audiere a martorului într-o etapă procesuală”, a arătat Curtea. Instanţa de control judiciar a procedat la reaudierea acestui martor pentru a se convinge în primul rând de sinceritatea depoziţiilor sale în contextul în care nicio declaraţie luată până la acea dată nu a făcut referire la intervenţia sau la presupusul ajutor pe care inculpatul urma să-l facă în obţinerea contractului de furnizare echipamente de protecție, în condiţiile în care obiectul acuzaţiei privea tocmai o infracţiune de trafic de influenţă, ”dimpotrivă declaraţiile acestuia luate până la acea dată au neglijat un aspect foarte important al cauzei”.
Curtea a arătat în motivare că în lege rezultă cu evidenţă faptul că promisiunea de a determina un funcţionar să aibă o anumită conduită este de esenţa acestei infracţiuni, promisiunea fiind un element al laturii obiective a infracţiunii. ”Altfel spus, în lipsa promisiunii (act ce trebuie să fie explicit, exteriorizat sau implicit când rezultă din împrejurări de fapt, iar infracţiunea există indiferent dacă intervenţia promisă a avut loc sau nu şi indiferent dacă s-a urmărit efectuarea unui act legal sau ilegal) nu se poate vorbi de trafic de influenţă, nefiind suficiente celelalte două acţiuni, respectiv ca autorul să pretindă sau să primească bani sau alte foloase şi să lase să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar. Raportând toate aceste considerente de ordin teoretic la starea de fapt din prezenta cauză, se observă că inculpatul (…) nu a făcut nicio promisiune de determinare a vreunei persoane din conducerea (…) SA să încheie contractul de vânzare-cumpărare echipamente de protecție împotriva Covid cu firma (…) SRL deținută de martorul (…), care a negociat singur clauzele contractuale cu (…) SA, aceasta din urmă oferindu-i un preţ mai mic. Astfel, fapta nu există întrucât, în prezenta cauză, se constată din probe că nu se poate stabili mai presus de orice îndoială rezonabilă existența împrejurărilor esențiale ce compun latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență (…), existând un dubiu real şi serios cu privire la existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, dubiu ce profită acestuia, impunându-se achitarea inculpatului”.
Citește și:
Citește detalii din sentința instanței de fond:
