Cum a motivat Curtea de Apel Cluj dublarea pedepsei în cazul lui Tudor Cîrje, vitezomanul care și-a omorât prietena într-un accident, în urmă cu aproape cinci ani

Curtea de Apel Cluj a dublat pedeapsa în cazul tânărului Tudor Cîrje, acuzat de ucidere din culpă după ce a provocat un accident soldat cu decesul prietenei sale.

Astfel, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Cîrje la doi ani și șase luni de închisoare, în 4 iunie 2021, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă plus daune morale pentru familia victimei.

Accidentul a avut loc în 21 ianuarie 2021 în jurul orei 3 dimineața, în timp ce Cîrje conducea autoturismul marca Mercedes Benz CLS500 cu nr. de înmatriculare B-298-GBR, pe DN1-E60, pe raza comunei Floreşti în afara localităţii și ajuns la km 490 + 630 m, a provocat un accident de circulaţie – mai exact a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, prin neadaptarea vitezei la condițiile de drum, prin depășirea vitezei legale și prin depășirea neregulamentară pe marcajul continuu și a intrat în coliziune cu un stâlp metalic al unui panou de informare situat pe spațiul verde iar apoi s-a oprit în șanțul de colectare al apelor pluviale aferent sensului său de mers. Accidentul s-a soldat cu decesul victimei, pasager în autoturismul condus de inculpat.

După înregistrarea dosarului la Judecătoria Cluj-Napoca, în 20 noiembrie 2019, familia a cerut schimbarea încadrării juridice a faptei de care era acuzat inculpatul, din infracțiunea de ucidere din culpă în infracțiunea de omor.

Totodată, la termenul de judecată din 20 noiembrie 2019 instanța de judecată, instanţa de fond a încuviințat cererea inculpatului de judecare în procedura recunoașterii vinovăției însă ulterior, la termenul din 22 ianuarie 2020 instanţa de judecată – Judecătoria Cluj-Napoca – a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice dată faptei reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului din infracţiunea de ucidere din culpă în infracţiunea de omor. Pe cale de consecinţă, subsecvent dispunerii schimbării încadrării juridice dată faptei reţinute prin rechizitoriu, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială şi s-a dispus declinarea cauzei către Tribunalul Cluj, instanță competentă material să judece fapta de care este acuzat inculpatul, cu noua sa încadrare juridică.

După înregistrarea dosarului la Tribunalul Cluj, inculpatul prin apărătorul ales, a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de omor în infracțiunea de ucidere din culpă, cerere admisă prin Încheierea penală din 10 martie 2021. Astfel, instața a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei imputate inculpatului din infracţiunea de omor în infracţiunea de ucidere din culpă.

La ora 02.56, la ultima înregistrare în sistem, viteza de deplasare măsurată de sistemul GPS al mașinii era de 156 km/h. Șoferul a cărui mașină Cîrje a încercat să o depășească dar a derapat și s-a răsturnat este șofer de profesie și, audiat pe parcursul procedurilor, a arătat în esență că la data amintită aproximativ în jurul orelor 2.30, se afla la volanul autoturismului proprietate personală marca WV Golf. Martorul a mai arătat că imediat după ce a coborât de pe autostrada A3, a observat că o mașină de culoare albă s-a angajat în depășirea sa, după care, în timp ce aceasta era în depășire, a intrat în derapaj, a părăsit partea carosabilă, intrând în șanțul de pe partea dreaptă a sensului de mers spre Cluj-Napoca, iar apoi într-un stâlp de metal de informare, amplasat pe spaţiul verde.

Martorul a oprit în apropierea producerii accidentului și a sunat la 112, după care a așteptat sosirea ambulanței. Martorul a arătat în plus că autoturismul alb s-a angajat în depășirea sa pe o porțiune de drum dreaptă, însă cu marcaj longitudinal continuu simplu și cu o viteză foarte mare, apreciată de acesta ca fiind între 150-180 km/h, în condițiile în care carosabilul era înghețat, martorul circulând în aceste condiții de trafic cu aproximativ 40 km/h. Martorul a arătat că s-a apropiat de locul impactului abia după ce acolo a venit un alt participant la trafic, moment în care l-a văzut pe inculpat ”aruncat undeva după un gard de sârmă ce împrejmuiește târgul auto existent în zonă”.

Un alt șofer audiat a arătat că la un moment dat, a văzut o flacără mare pe partea stângă a sensului său de deplasare astfel că s-a apropiat de zona respectivă și a oprit la fața locului, iar după ce a coborât din mașină, a văzut o mașină zdrobită precum și un băiat căzut după gardul înalt de aproximativ un metru și jumătate ce împrejmuia parcul auto, la o distanță de aproximativ zece metri de mașină. Martorul a arătat că băiatul respectiv era căzut în șezut, era conștient și avea leziuni în zona picioarelor. Martorul a întrebat băiatul căzut dacă este singur iar acesta a răspuns că da, însă atunci când s-a apropiat de mașina implicată în accident a observat că în interiorul acesteia se mai afla o persoană de sex feminin, tânără. A arătat în plus martorul că era ceață iar carosabilul umed spre înghețat astfel că nu a putut circula cu mai mult de 50 – 60 km/h.

Din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului rezultă că accidentul rutier a avut loc pe DN1/ E60, la km. 490+630 m, în afara loc. Florești, unde circulația se desfășoară pe două sensuri, câte o bandă pe sens precum și acostament aferent consolidat. S-a mai menționat în cuprinsul acestui proces-verbal că suprafața părții carosabile este din asfalt, pe partea carosabilă existând marcaj vizibil longitudinal de separare a sensurilor de circulație format dintr-o linie simplă continuă. Totodată, s-a menționat că partea carosabilă era umedă, acostamentele acoperite cu zăpadă, fără precipitații, noapte, iluminat public nefuncțional, vizibilitate bună. S-a mai menționat că acesta se afla sub influența substanțelor psihoactive THC, nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, fiindu-i recoltate probe biologice de sânge și urină și că acesta nu a putut să dea relații cu privire la modul cum s-a produs accidentul.

Întrucât organele de polițe tocmai sosite la fața locului, din cauza preluării inculpatului de către cadrele medicale, nu au putut efectua testarea cu aparatul alcooltest, au luat legătura telefonic cu lucrătorii din cadrul Biroului Rutier cărora le-au solicitat să se deplaseze la UPU Cluj în vederea efectuării unei testări cu aparatul etilotest și prelevării de probe biologice de sânge, aspecte care s-au realizat la orele 5:17.

În jurul orelor 6 din 21 ianuarie 2019 lucrătorii de poliție au fost anunțați de către personalul medical din cadrul UPU că în urina inculpatului în urma unui test preliminar efectuat în cadrul unităţii medicale, s-a relevat prezența tetrahidrocannabinolului, sens în care aceştia s-au deplasat la UPU, în vederea prelevării probelor de urină. La acel moment, inculpatul era deja transferat la Chirurgie I, fiind supus unei intervenții chirurgicale și aflat sub anestezie generală, astfel că în aceste condiții, în prezența lucrătorului de poliție, s-a solicitat să fie recoltate probe biologice de urină. Acest lucru s-a realizat într-o trusă standard de prelevare a probelor de urină, la ora 6:50. Prin Buletinul de analiză toxicologică nr. 88/11 din 23.01.2019 s-au analizat probele de sânge respectiv urină prelevate de la inculpat, în condițiile descrise anterior, și sigilate, rezultatul alcoolemiei fiind zero. Mostra de sânge, urmare a examenului toxicologic, a fost negativ pentru amfetamine, tetrahidrocannabinol, morfină și derivați opiacei, iar cea de urină a fost negativă pentru amfetamină, metamfetamină, MDMA, tramadol, ketamină, fentanyl, metadină, cocaină, fenciclidină, tetrahidrocannabinoli, morfină și derivați opiacei. Față de aceste contradicții între rezultatul testului preliminar efectuat la UPU, ce indica THC pozitiv și rezultatul ulterior al examinării efectuate de către IML ce indica THC negativ, organele de urmărire penală, cu încuviințarea judecătorului de drepturi și libertăți competent – în condițiile în care consimțământul inculpatului nu putea fi obținut, fiind intubat în spital, au dispus,  în 25 ianuarie 2019, prelevarea de noi probe biologice, atât de sânge cât și de urină, probele astfel obținute fiind conservate în trusa standard securizată. Ulterior, în 28 ianuarie 2019, organele de poliție au dispus efectuarea unei constatări medico-legale toxicologice de către IML Tg. Mureș, pentru a se stabili dacă în sângele sau urina inculpatului, prelevate în 25 ianuarie, sunt prezente substanțe psihoactive, fiindu-le pusă la dispoziție și trusa standard. Rezultatul – s-au obținut reacții negative pentru benzodiosepine, opiacee, ecstasy, marijuana (THC), K2-spice, morfină, amfetamină, metamfetamine, cocaină, metadonă, fenciclidina, buprenorphina.

Se impune a se menționa de asemenea că, în contextul contradicțiilor existente între rezultatul testului preliminar de la UPU Cluj și rezultatul examinărilor efectuate de către IML legate de prezența în sângele și urina inculpatului a unor eventuale substanțe psihotrope, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu în 25 ianuarie 2019 cu privire la comiterea infracțiunilor de sustragere sau distrugere de probe sau înscrisuri și favorizarea infractorului, fiind constituit la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca un dosar penal. Ulterior, după înregistrarea cauzei, prin ordonanța din data de 28.01.2019 s-a dispus ridicarea de la Institutul de Medicină Legală a mostrelor biologice recoltate în 21 ianuarie în scopul ca ele să fie supuse unei noi examinări medico-legale toxicologice la Târgu Mureș. Rezultatul în acest caz – în probele biologice ridicate de la IML Cluj-Napoca nu au fost identificate urme de alcoolemie și, de asemenea, s-au înregistrat reacții negative și pentru benzodiazepine, opiacee, ecstasy, marijuana, K2 – spice, morfina, amfetamine, metamfetamine, cocaină, etadonă, fenciclidina, ketamine, bruprenorphina și tramadol. De asemenea, din cuprinsul raportului de expertiză medico-legală mai rezultă că au fost obținute reacții pozitive doar pentru fentanyl și paracetamol, însă acestea au fost administrate de personalul medical, care a intervenit de urgență pentru stabilizarea stării de sănătate a inculpatului. Spitalul Județean de Urgență a precizat că aparatul poate produce rezultate fals pozitive pentru THC (tratament cu pantoprazol sau alte interferente cu substanțe medicamentoase sau nemedicamentoase), pentru THC specificitatea de testare calitativă fiind de 90,1 %.

În cadrul aceloraşi cercetări, pentru eliminarea oricăror dubii referitoare la persoana căreia îi aparține sângele teoretic recoltat s-a dispus efectuarea unei expertize genetice judiciare, de către experții din cadrul IML Cluj care să stabilească dacă mostrele biologice de sânge provin de la aceeași persoană, fapt confirmat. ”Având în vedere cercetările exhaustive întreprinse de organele de urmărire penală legate de existența sau nu în probele biologice prelevate de la inculpat a substanțelor psihoactive, în sensul sus expus (…) instanța de fond a constatat că se impune reținerea fără dubiu a inexistenței vreunor substanțe psihoactive în sângele și urina recoltate ulterior accidentului rutier de la inculpat”, a precizat instanța.

Să adăugăm, cazierul inculpatului a arătat că din data când a obținut permisul de conducere, în 29 august 2017, și până în momentul producerii accidentului, adică un interval temporal de aproximativ 1 an 5 luni, acesta a fost sancționat contravențional de nu mai puțin de 11 ori, în cursul a două dintre incidentele rutiere rezultând și pagube materiale. Între altele, a fost amendat pentru viteză excesivă pe autostradă și pentru depășirea autovehiculelor pe partea dreaptă, respectiv pe banda de urgenţă. ”Practic, inculpatul nu a tras învățămintele care se impuneau urmare a sancționării sale contravenționale, ci a perseverat în același comportament, încălcările legislației rutiere fiind din ce în ce mai grave. De altfel, la baza accidentului rutier cercetat în prezenta cauză, soldat cu decesul unei persoane, a stat încălcarea, cu intenție, în mod deosebit de grav, tot a legislației rutiere, ce reglementează efectuarea depășirii, respectiv viteza de deplasare”, a arătat instanța de fond. Pentru toate aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că o pedeapsă cu o durată de 2 ani 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, este singura în măsură să asigure scopul preventiv și educativ al pedepselor.

Instanța de fond a admis în parte acţiunea civilă formulată în cauză de familie și a obligat asigurătorul de răspundere civilă la plata către membrii familiei a sumei de câte 150.000 euro pentru fiecare, cu titlu de daune morale, și după caz câte 100.000 de euro.

Inculpatul, dar și o parte dintre părțile civile și societatea de asigurări – toți au atacat decizia instanței de fond cu apel.

Părţile civile au solicitat pe latură civilă admiterea apelului arătând că hotărârea este netemeinica si nelegală sub aspectul rezolvării laturii civile, in condiţiile in care instanţa de fond nu a acordat daunele morale in cuantumul solicitat sau intr-un cuantum mai mare care să reflecte suferinţa cauzata părţilor civile si nici nu a acordat penalităţile de întârziere solicitate in cuantum de 0,2% calculate pentru fiecare zi de întârziere. Acestea au apreciat că daunele morale acordate sunt mici în comparaţie cu suferinţa si prejudiciile aduse odata cu decesul unei rude atât de apropiate si raportat la trauma psihica cu care se confruntă chiar și în prezent apelanţii.

Pe latură penală s-a cerut schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost condamnat inculpatul din infracţiunea de ucidere din culpă în infracţiunea de omor caracterizată de intenţie eventuală.

Asigurătorul, aflat în faliment, a solicitat admiterea apelului cu consecinţa desfiinţării sentinţei atacate, iar în urma judecării cauzei să se dispună admiterea în parte a acţiunii civile, respectiv diminuarea cuantumului daunelor materiale acordate părţilor civile în mod substanțial, de la 124.700 de lei la 31.600 de lei, căci doar atât a putut fi dovedit în ce privește cheltuielile cu înmormântarea și pomenile victimei. S-a cerut reducerea și în ce privește daunele morale.

Inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacata şi rejudecând cauza în ceea ce priveşte modalitatea de individualizare judiciară a pedepsei să se dispună reducerea duratei pedepsei aplicate ca urmare a analizării situaţiei de fapt dedusă cercetării prin raportare la persoana inculpatului, la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea in cursul urmării penale si in fata instanţei de judecată, la împrejurările concrete de săvârşire a faptei şi lipsa periculozităţii inculpatului.

Curtea de Apel a reținut că încălcarea legislației în cazul acestui accident, ca șofer, nu a reprezentat o conduită singulară a inculpatului. Din cazierul auto rezultă comiterea unui număr semnificativ de contravenţii într-o perioadă relativ concentrată de timp, două dintre incidente fiind soldate şi cu pagube materiale, sancţionarea fiind determinată de depăşirea vitezei legale de deplasare sau de executarea unor manevre deosebit de periculoase. ”Curtea reţine că punerea în valoare a tuturor acestor circumstanțe reale şi personale trebuie să aibă în vedere valorile sociale protejate prin incriminarea infracţiunilor la regimul circulaţiei rutiere, scopul urmărit de legiuitor fiind acela de a preîntâmpina ca prin astfel de comportamente, care pun în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic, să se producă consecinţe mai grave. Tocmai de aceea, aceste infracţiuni sunt de pericol şi nu de rezultat. Or, în prezenta cauză, s-a produs un astfel de rezultat deosebit de grav, respectiv decesul unei persoane.  Gravitatea faptei şi datele privind persoana inculpatului cu o influenţă concretă în analiza infracţiunii nu pot fi atenuate prin depunerea la dosar a unui număr semnificativ de caracterizări pozitive. Practic, atitudinea inculpatului de regret şi de asumare a responsabilităţii comiterii faptei a fost una aparent formală, aspect dovedit inclusiv prin traiectoria socio-profesională şi familială ulterioară momentului accidentului. Toate acestea, alături de indiferenţa faţă de ceilalţi participanţi la trafic reflectă un grad ridicat de pericol social”, a arătat Curtea de Apel Cluj.

Instanța a arătat totodată că în ceea ce priveşte pedeapsa aplicată de prima instanţă aceasta este ”prea blândă”. Astfel a dispus majorarea pedepsei, de la 2 ani 6 luni închisoare la 4 ani 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă. Decizia a fost luată de Curtea de Apel în 27 octombrie și e definitivă.

”Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotrivă, acesta trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, după reguli şi criterii precis determinate de lege”, a apreciat instanța. ”De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei. Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate. Doar o pedeapsă corespunzătoare este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se corija şi elibera de deprinderile antisociale care au antrenat-o pe calea săvârşirii infracţiunii.

Prin urmare, în raport de elementele de individualizare anterior analizate, curtea apreciază că se impune aplicarea unei pedepse orientată spre maximul special prevăzut de lege, apreciind că o pedeapsă mai redusă nu ar fi în măsură să conducă la sancţionarea corespunzătoare a infracţiunii deduse judecăţii. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului. Această orientare spre maximul prevăzut de lege şi aplicabil în prezenta cauză este justificată de cumulul tuturor elementelor care conferă gravitate infracţiunii culpoase, fără a depăşi, însă, limita care să justifice o încadrare juridică într-o infracţiune de omor, cu precizarea că intervenţia oricărui alt element nou de fapt (ex. eventual consum de substanţe interzise sau de alcool, participarea la curse ilegale, încălcarea altor norme de circulaţie – circulaţie pe contrasens, pe banda de urgenţă, creşterea numărului de victime etc.) urmând a conduce la modificarea tipului de vinovăţie reţinută în sarcina inculpatului (intenţie indirectă) sau la aplicarea altor dispoziţii în cauză”.

 

Scrie un comentariu