Cum a fost desenat cartierul Mărăști din Cluj, unul dintre cele mai mari din România, cu cel mai mare bloc din oraș, cu zece scări

Al doilea cel mai mare cartier din Cluj a fost ridicat în doar câțiva ani – dar pe hârtie istoria sa e veche de decenii.

În 1979 mare parte dintre blocurile pe care le vedem și azi erau gata, dar existența cartierului datează din 1968. Aflăm dintr-un articol din revista Arhitectura, din 1979, semnat de arhitectul Emanoil Tudose, că acest cartier ”a cunoscut o existență frământată”, începută cu mai bine de un deceniu înainte cu un concurs național. Includea două piețe, între care pietonală, care există și acum, chiar dacă nu e folosită.

Dintr-un amplu articol semnat de arhitecții Nicolae Lascu și Mihai Opriș publicat în revista amintită aflăm:

Cu un pronunţat caracter urban al imaginii propuse, proiectul centrului din Mărăşti se caracterizează, din punct de vedere spaţial, prin dualitatea discutabilă a două pieţe, separate artificial printr-o «coajă» de blocuri, o piaţă rotundă, de circulaţie, cu fronturile formate din clădiri de locuit cu înălţimi de peste P + 10, marcînd prezenţa acestui punct important la intrarea în municipiu; al doilea spaţiu, un amplu «forum» destinat pietonilor, în jurul căruia se grupează cîteva din dotările mai importante, închiderea pronunţată spre str. A. Vlaicu asigură un grad sporit de intimitate « forum »-ului, dar, în acelaşi timp, împiedică participarea lui la imaginea străzii şi opreşte sesizarea lui integrală, ca spaţiu reprezentativ al întregului municipiu.

Este interesantă încercarea de a realiza un spaţiu de dimensiunile celui proiectat, destinat doar pietonilor. Importanţa unor astfel de spaţii este unanim recunoscută, iar cele cîteva exemple din ţara noastră (Piteşti, Tg. Mureş) demonstrează integrarea lor rapidă în circulaţia pietonală. Dar includerea pieţei circuitului general al punctelor de interes nu se poate face doar prin simpla existenţă, ca spaţiu pietonal în sine, fără să fie parte componentă (punct final sau loc de trecere) a unui sistem de circulaţii pietonale. Cuprinzînd principalele dotări de cartier, este de dorit, în primul rînd, asigurarea colectării şi dirijării circulaţiei pietonilor între «forum» şi zonele din imediata vecinătate, precum şi existenţa unor legături cu celelalte puncte de interes din zonă. Urmărirea consecventă a acestor legături, a posibilului acces pietonal în «forum» de pe trotuarele Bd. Lenin şi B. N. Antal, care neagă deschiderea spaţială majoră a acestuia spre str. A. Vlaicu, legătura volumetrică şi de circulaţie, nu foarte clară încă, între spaţiul pietonal major şi celelalte dotări din apropiere — hala şi piaţa alimentară spre est, policlinica şi spitalul spre vest — sînt elemente, care, credem, pot fi ameliorate pînă la realizarea integrală a ansamblului, pentru a-i asigura viabilitatea reală”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj