Concluzii după marșul bicicliștilor pe noua pistă Cluj-Florești, testată de bicicliști: „Trebuie să fie conectată cu cartierele și cu Someșul”
ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - sept. 06, 2026 0 16
Noua pistă de biciclete dintre Cluj-Napoca și Florești a fost testată de bicicliști în cadrul unui marș organizat de Clubul de Cicloturism „Napoca”. Traseul este considerat un pas înainte pentru infrastructura velo dintre cele două localități, însă marșul a scos la iveală și mai multe probleme: lipsa unor conexiuni cu rețeaua existentă, porțiuni care pot pune bicicliștii în dificultate și necesitatea unor legături directe spre cartiere și Someș.
Printre participanții la marș s-a numărat și activistul Adrian Dohotaru, care a parcurs traseul împreună cu fiul său. Acesta spune că noua pistă este o investiție necesară, dar că utilitatea ei va crește semnificativ doar dacă va fi legată de restul infrastructurii pentru biciclete. „Am pedalat cu fiul meu pe noua pistă dintre Cluj și Florești, făcută pe fostul trotuar nefolosit de pietoni. Felicit Clubul de Cicloturism «Napoca» pentru astfel de evenimente neobosite, de peste trei decenii deja!”, a transmis Dohotaru. Una dintre principalele probleme semnalate este lipsa continuității traseului spre Cluj-Napoca. Potrivit acestuia, pista ar trebui racordată cu zona Someșului, în dreptul Cora, iar apoi continuată pe sub pod, pentru a permite o legătură mai firească spre oraș. „Pista trebuie racordată cu Someșul pe la Cora, apoi să meargă pe sub pod, unde e pistă care duce nicăieri”, a arătat Adrian Dohotaru.
Acesta cere finanțarea cât mai rapidă a unei asemenea conexiuni și susține, în paralel, accelerarea proiectului pistei metropolitane de-a lungul Someșului. Argumentul este și unul legat de calitatea mediului: bicicliștii care circulă între Cluj și Florești sunt nevoiți să parcurgă zone cu trafic auto intens și sunt expuși direct noxelor produse de mașini.
O rețea de piste nu poate funcționa fără conexiuni
O altă problemă identificată după marș este lipsa unor conexiuni perpendiculare între noua pistă, drumul european și Someș. Astfel de legături ar trebui realizate inclusiv dinspre Florești, pentru ca pista să poată fi folosită nu doar ca traseu între cele două localități, ci și pentru deplasări către cartiere și alte zone de interes.
Dohotaru spune că, în acest moment, nu a văzut un plan etapizat de măsuri pentru realizarea acestor conexiuni.
„Pistele trebuie să aibă legătură cu cartierele și să fie netede”, este una dintre concluziile exprimate în discuțiile purtate după marș.
Pista ar putea fi continuată și spre Mănăștur
O altă propunere vizează legarea infrastructurii velo de zona Mănăștur.
Adrian Dohotaru consideră că trotuarul din zona Podului Calvaria, despre care spune că este puțin folosit de pietoni, ar putea fi transformat într-o pistă de biciclete și conectat cu infrastructura existentă de pe Calea Mănăștur.
În același timp, Dohotaru susține continuarea benzii dedicate pentru transportul public până în Mărăști. Potrivit acestuia, o petiție în acest sens a strâns aproximativ 2.000 de semnături.
Dacă realizarea unei benzi dedicate pentru autobuze până în Mărăști nu este posibilă în această etapă, acesta propune analizarea unei alternative: o linie dedicată de tramvai între Podul Calvaria și zona în care se termină în prezent banda pentru transportul public.
„Primăria Cluj-Napoca, prin Emil Boc, a lansat această întrebare, dacă e fezabil să fie linie dedicată pentru tramvai. Da, e fezabil!”, susține Dohotaru.
Canale, garduri și porțiuni care trebuie remediate
Marșul bicicliștilor a evidențiat și probleme punctuale ale pistei.
Adrian Dohotaru atrage atenția asupra unor canale care nu sunt la nivelul suprafeței pistei și care pot reprezenta un pericol pentru cei care circulă pe două roți. Soluția propusă este amenajarea unor mici podețe, astfel încât diferențele de nivel să fie eliminate.
În discuțiile de după marș, bicicliștii au reclamat și configurația unor porțiuni ale traseului. Unele garduri au fost considerate periculoase, mai ales acolo unde spațiul de trecere este îngust.
O altă problemă ridicată este cea a traversării intersecțiilor. Bicicliștii susțin că traseul trebuie să fie cât mai continuu, fără întreruperi care îi obligă să coboare de pe pistă sau să improvizeze pentru a ajunge către alte zone.
Muzeul Apei, o oprire care ar putea fi pusă în valoare
Adrian Dohotaru propune și o colaborare cu Compania de Apă Someș pentru amenajarea unei parcări pentru biciclete în zona Muzeului Apei.
Acesta consideră muzeul singurul obiectiv vizitabil de pe traseu și spune că o parcare pentru biciclete ar putea încuraja utilizatorii pistei să facă o oprire și apoi să își continue deplasarea spre zona Someșului.
Noua pistă dintre Cluj-Napoca și Florești este astfel văzută de bicicliști ca un progres, dar și ca un punct de plecare pentru o infrastructură velo mai amplă.
Problema principală, spun aceștia, nu este doar numărul de kilometri de pistă construiți, ci modul în care aceste tronsoane sunt conectate între ele. Pentru ca bicicleta să devină o alternativă reală la mașină între Cluj-Napoca și Florești, traseele trebuie să fie legate de cartiere, de Someș, de centrele de interes și de celelalte mijloace de transport. Altfel, bicicliștii riscă să aibă piste noi, dar să fie obligați să improvizeze exact în punctele în care infrastructura ar trebui să îi ducă mai departe.
Cum se vede pista din șaua bicicletei
După primele ture pe noua pistă Cluj-Florești, bicicliști pasionați de mersul pe două roți au apreciat apariția traseului, dar au semnalat că acesta are încă probleme care trebuie rezolvate. Cele mai multe observații au vizat intersecțiile, unde pista nu este întotdeauna continuă și clar marcată, iar traversările pot crea situații periculoase în relația cu traficul auto.
Au fost reclamate borduri și diferențe de nivel la unele traversări, guri de canalizare aflate pe traseu, pietriș și resturi de materiale, dar și porțiuni în care pista se îngustează sau este mărginită foarte aproape de garduri și stâlpi.
O problemă importantă este și lipsa unor legături clare către celelalte piste și către cartiere. În unele puncte, bicicliștii ajung să iasă de pe traseu și să improvizeze pentru a-și continua drumul.
Au fost ridicate și semne de întrebare în zona stațiilor de autobuz, unde bicicliștii și pietonii ajung să împartă același spațiu, dar și în punctele în care pista se intersectează cu fluxurile de mașini.
Mesajul transmis după testarea traseului este simplu: pista este binevenită, dar nu poate funcționa ca un tronson izolat. Pentru a deveni o alternativă reală la mașină, trebuie continuată, reparată acolo unde există probleme și conectată sigur cu restul orașului.
Detalii:
