Cojocna, văzută de copiii din Cojocna: documentar realizat de micuții dintr-o localitate clujeană, în proiect pe bani norvegieni
ActualitateCulturăEducaţieTop News by Kristina Reştea - feb. 29, 2016 0 671
„Intrăm” într-o locuință modestă dintr-o localitate modestă situată la câțiva kilometri de municipiul Cluj-Napoca. O micuță zâmbește și, în timp ce își preia încântată rolul de gazdă, zice nerăbdătoare și entuziasmată: „Asta e casa mea. Vă place?”. „Toată casa e o cameră”, ne lămurește Melinda Boroș, povestind un episod din parcursul unui proiect care i-a transformat pe câțiva copii din Cojocna în „actori” în lumea filmului. Proiectul „Regizăm viitorul” s-a concretizat și în realizarea unui film documentar produs de copiii participanți la program, prin care își prezintă satul. Realizat sub îndrumarea unor experți, documentarul are o durată de aproximativ 20 de minute și va fi proiectat în comunitate.
În ultimii doi ani, peste 100 de copii au fost chemați să descopere lumea filmului prin intermediul proiectului „Regizăm viitorul: integrare prin educație cinematografică și nonformală”. Echipa a ajuns la capăt de proiect cu fonduri norvegiene și acum trage linie. Desfășurat în perioada 1 iulie 2014 – 29 februarie 2016, proiectul a oferit copiilor din Cojocna de etnie rromă, maghiară și română, cu vârste cuprinse între 7-14 ani, oportunitatea de a participa la ateliere de educație cinematografică și psiho-educative, desfășurate în Cluj-Napoca. Proiectul a fost realizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) – care organizează TIFF – împreună cu Asociația Alternativă Socială și Capital Uman (ASCU) și a beneficiat și de ajutorul Asociației Umanitare CHARA
Documentarul urma să fie prezentat chiar luni în comunitatea copiilor care au creat filmul. „Sunt prinse aici și povești despre băi, dar și, în general, despre satul lor. Ei au primit camere, instrucțiuni și au fost îndrumați în realizarea acestui documentar. I-am rugat să ne arate locurile care sunt importante pentru ei. Am ajuns desigur și la băi, dar și acasă la copii sau în locurile lor de joacă. Ei au filmat – la un moment dat unul povestea, altul filma. Copiii s-au adaptat foarte repede”, a menționat Melinda Boroș, coordonatoarea proiectului. „I-am întrebat ce le place și ce nu în satul lor și toți ziceau că e frumos, că se vor întoarce în comună să schimbe lucrurile, ziceau că nu ar vrea să stea în Cluj-Napoca. Dar au identificat și o serie de probleme: că drumurile nu sunt cum trebuie, că unii fac, alții strică, că oamenii nu se mai salută. Mai departe, dintre acești copii vom alege un grupuleț și ei vor realiza niște proiecții acolo în localitate, iar noi îi vom ajuta”, a precizat Melinda.
Pe lângă ateliere, au existat și zile de practică, la care s-au adăugat activități recreative, cum ar fi vizite la obiectivele istorice și culturale din oraș, la studiouri de televiziune sau întâlniri cu actori și fotografi. Potrivit responsabililor de proiect, „contabilitatea” acestei perioade include 10 luni de activități cu copiii, ce au însumat 160 de ore de educație, cele mai multe structurate în unul din cele 80 de ateliere organizate. Una dintre activitățile cele mai interesante pe partea de educație cinematografică a fost prezența copiilor în cadrul festivalului „Cluj Shorts”, experiență care a marcat, pentru majoritatea participanților, prima prezență la un film, într-un cinematograf. Astfel, pe lângă vizionarea filmului, copiii din Cojocna au avut posibilitatea să facă turul cinematografului, de la ecrane până în cabina de proiecție și sunet.
„Vizitele la obiectivele turistice din oraș au fost atent gândite de echipă în funcție de subiectele atelierelor de educație cinematografică și au urmărit pașii de producție a unui film. Astfel, subiectul atelierului ”Scenariu” a fost legat de o vizită la o bibliotecă, ”Storyboard” de o vizită la Muzeul de Artă, ”Actoria de film” de o vizită la Teatrul Național și la Teatrul de Păpuși, subiectul ”Montaj” a fost legat de o vizită la studiourile unui post local de televiziune , iar ”Proiecția” de o vizită la Cinema Victoria. Vizitele au avut menirea de a le permite copiilor să acumuleze informații privind și alte modalități de a petrece timpul liber într-un mod plăcut, dar cu un accentuat caracter educativ”, spun responsabilii de proiect.
„Echipa a trecut peste foarte multe provocări, de la bariere lingvistice, până la situații inedite legate de mentalități diferite și o majoră distanță culturală între urban și rural. Unul dintre cele mai importante aspecte ale proiectului a fost că s-au creat relații care, cu siguranță, vor duce la realizarea unor noi proiecte. Copiii au râs, s-au jucat și au învățat că pot visa, iar visurile chiar se împlinesc”, spun organizatorii manifestărilor. ”Ideea acestui proiect a venit din dorința de a-i ajuta pe copiii care nu au foarte multe oportunități de cunoaștere și dezvoltare în mediul actual în care trăiesc. Proiectul a propus o abordare diferită, adresându-se copiilor, o categorie socială mai susceptibilă în a accepta schimbarea, cu potențial maxim de a dezvolta o dorință proprie de integrare, și s-a desfășurat în afara comunității, astfel încât copiii au avut oportunitatea de a acumula noi experiențe”, a declarat Oana Giurgiu, managerul proiectului ”Regizăm Viitorul”. „Educația media nu poate fi ignorată. Filmul îți dă șansa să descoperi alte civilizații. Filmul poate să devină o trambulină pentru acești copii, le arați lumea, le arați o ușă pe care pot intra”, a completat Oana Giurgiu.
În cadrul proiectului a fost implicată și Asociația Socială și Capital Uman, care a susținut atelierele psiho-educative. ”I-am ajutat pe copii să-și însușească și alte metode să-și rezolve conflictele, să folosească alt limbaj, să se respecte mai mult. Cel mai tare m-a impresionat dorința lor de a face lucruri, erau extrem de veseli când veneau dimineața la ateliere și plecau triști când ele se terminau. Lucrând la acest proiect mi-am dat seama că e mare nevoie de astfel de inițiative dar, în același timp, e necesară o continuitate în zonă, cu acțiuni pe termen lung”, spune Alexandra Gorea, psiholog în cadrul ASCU despre proiect. „S-au remarcat anumite talente, unii dintre copii au o gândire foarte dezvoltată. Au fost copii absolut minunați, care cu puțin ghidaj ar avea șansa unei cariere cinematografice. Au stat în fața camerei, în spatele camerei, au jucat roluri. Unii erau foarte naturali, sunt calități native acolo”, a completat Gorea.
Câteva imagini din timpul proiectului, surprinse de coordonatori:
Proiecte similare se doresc a fi implementate și în alte comunități, cum ar fi Pata Rât din Cluj. De asemenea, manifestări dedicate inclusiv copiilor urmează să fie incluse în continuare în agenda Festivalului Internațional de Film Transilvania.
Proiect de 80.000 de euro. Cine l-a susținut
Realizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) împreună cu Asociația Alternativă Socială și Capital Uman (ASCU), proiectul a beneficiat și de ajutorul Asociației Umanitare CHARA care a ajutat la selectarea copiilor și a gestionat campania de sensibilizare privind importanța educației din Comuna Cojocna. Proiectul a avut un buget total de 80 000 euro, obținut prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Programului Fondul ONG în România – Componenta 2. Justiție socială / Subcomponenta 2.1. Dezvoltarea comunităților rurale interetnice. Printre invitații speciali ai proiectului s-au numărat: regizoarea Cecilia Felmeri, care a coordonat activitățile de educație cinematografică, actrița Patricia Brad, a făcut exerciții de actorie, a povestit copiilor despre diferențele între actorul de teatru și actorul de film și a însoțit copiii într-un tur al Teatrului Național, producătoarea TV, Sorina Arcereanu, care i-a însoțit pe copii la studiourile Look TV. Desigur, acest proiect nu s-ar fi putut realiza fără implicarea unui număr semnificativ de voluntari, iubitori ai artei cinematografice.
Sursa foto: proiect „Regizăm viitorul”
