Închide

Clujul se alătură protestelor din ţară, duminică: „Nu graţiere, Nu amnistie, Clujul vrea democraţie”

ActualitateTop News by Kristina Reştea - ian. 20, 2017 0 377

Un nou protest la Cluj împotriva măsurilor privind amnistia şi graţierea, pe care vrea să le promoveze Guvernul Grindeanu-Dragnea. Clujenii au ieşit în stradă şi miercuri, într-un „protest spontan”; de data aceasta organizatorii s-au pregătit cu traseu şi data anunţată cu câteva zile înainte: protestul are loc duminică, de la ora 17.00. La „event-ul” lansat pe reţeaua de socializare Facebook şi-au anunţat deja prezenţa 1700 persoane (până vineri la prânz).

În acest context, precizăm şi că, după anunţarea recentelor proiecte de măsuri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut publice câteva precizări. Într-un comunicat de presă se spune, printre altele, că prin noul proiect de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, „ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală”. DIICOT-ul și DNA au transmis, de asemenea, precizări în urma anunțării proiectele de OUG.

Update: Președintele Klaus Iohannis a anunțat azi că cere guvernului retragerea ordonanțelor.

 

Cele două proiecte de acte normative au fost publicate de Ministerul Justiției miercuri, după şedinţa de Guvern; pot fi consultate aici:

http://www.just.ro/proiectul-ordonantei-de-urgenta-pentru-modificarea-si-completarea-codului-penal-si-a-codului-de-procedura-penala/;

http://www.just.ro/proiectul-ordonantei-de-urgenta-privind-gratierea-unor-pedepse/

Sunt anunţate proteste în mai multe oraşe din ţară; la Cluj, lumea a fost chemată în Piaţa Unirii, după care participanții vor urma traseul: Eroilor – stânga Baba Novac -oprire la Prefectură – Bld. 21 Decembrie – Memorandumului- Piaţa Unirii.

Vezi cum a decurs protestul de miercuri:

PROTEST la Cluj. Sute de oameni s-au strâns în centrul orașului: “Fără grațiere, fără amnistie, Clujul n-are amnezie” Jandarmeria apare la fața locului


Ce spun protestatarii, ca reacţie la măsurile pe care le-a anunţat Guvernul în proiectele de OUG:
„De obicei, aici urmează o scurtă descriere a motivului pentru care ieşim în stradă. În acest caz ne întrebăm dacă chiar mai este necesară!  În orice democraţie consolidată din Vest, lucrurile astea nu mai lasa loc de discuţii. 1 % din măsurile pe care guvernul a încercat să le promoveze miercuri pentru a acapara Justiţia ar scoate instant milioane în stradă. Categoric trebuie găsite soluţii reale pentru situaţia deţinutilor din penitenciare. Dar OUG-ul promovat ieri de Guvern reprezintă un ,, cal troian” fără legatura cu aceştia. Nu e o lege dedicată cetăţenilor, ci una croită pentru sutele de politicieni cercetaţi, inculpaţi sau condamnaţi.
Pentru clasa politică: Luaţi-vă gândul de la orice tentativă de a promova legea amnistiei şi graţierii. Societatea civilă nu va tolera nici un fel de atingere adusă independenţei justiţiei şi statului de drept. Nu încercaţi să ne insultaţ
i inteligenţa, pentru că nu ne lăsăm manipulaţi. Vedem prin lipsa voastră totală de caracter! Suntem bine informaţi, mulţi şi nu vom ceda nici un milimetru în faţa tentativelor de a slăbi democraţia si respectarea legii!”, se scrie în anunţul de pe Facebook. „Democrația nu se sfârșește cu votul și instalarea unora la putere. E mult de apărat și împreună putem să o apărăm”.

Alături de temele care ar atenta la integritatea Justiţiei, protestatarii amintesc şi de alte domenii afectate de recentele măsuri ale guvernului. „Deja au fost anulate câteva reforme care aveau legătură directă cu viitorul nostru: in Invatamant sau reforma din Sanatate inceputa de ministrul Vlad Voiculescu. Institutii precum CNA sau Avocatul Poporului sunt total subordonate si functioneaza doar pentru interesele Lor. La Sănătate, reforma începută de ministrul Vlad Voiculescu privind managementul spitalelor mai are o șansă în Camera Deputatilor unde se va da votul definitiv in Senat OUG a fost deja respinsă.)”

Vezi şi:

Reforma, față în față cu “vechea gardă” în Sănătate. Ce spun clujenii din comisiile de Sănătate ale Parlamentului despre ordonanța care a zguduit sistemul

 

Cum au reacționat instituțiile la proiectele noului guvern

Președintele Klaus Iohannis a anunțat azi că cere guvernului retragerea ordonanțelor. „Proiectele de Ordonanțe de Urgență privind grațierea și modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicație, o spun cele mai autorizate voci din Justiție. Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casație şi Justiție, DIICOT, asociațiile magistraților și organizații ale societății civile s-au pronunțat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupție, abuz în serviciu și integritate, în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă. Sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă aceste Ordonanțe de Urgenţă”, a scris Klaus Iohannis într-o postare publică.

Avertisment de la Parchet

Ca urmare a recentelor proiecte, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut publice câteva precizări. Într-un comunicat de presă se explică, printre altele, că prin noul proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. „Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv”.  Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracțiune, „s-ar produce practic o dezincriminare cu consecințe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii”.

Explicaţiile Parchetului:

„Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracțiuni. Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ”necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soţului/soţiei, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial „necuvenit”.

Pentru a ilustra cele de mai sus, menționăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanțelor cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Astfel, au fost trimiși în judecată 54 de inculpați, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari. Demne de remarcat sunt și aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar și un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociații comunale ai căror membri obțineau subvenții; deputați ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali și alți funcționari publici ce derulau achiziții publice prin încredințare directă către firme controlate de aceștia.

Totodată, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracțiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecințe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii.

O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice.

Cu privire la modificările privind graţierea, subliniem că vor fi graţiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispoziţiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracţiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare).

Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie.

De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv.

Având în vedere prevederile constituţionale, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor”, arată reprezentanții Parchetului. Sursa AICI

Poziția DIICOT

Un răspuns la măsurile promovate de noul guvern a lansat și Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizat şi Terorism. Explicațiile au vizat aspectele prevăzute în proiect, inclusiv schimbările în ceea ce privește încadrarea abuzului în serviciu. „Se observă o înjumătățire a limitelor de pedeapsă și condiționarea existenței faptei de crearea unei ”pagube” mai mari de 200.000 de lei. Conform Notei de fundamentare temeiul modificării art. 297 s-ar regăsi în decizia CCR. Studiind însă textul deciziei, se observă că ceea ce au criticat judecătorii CCR este doar lipsa de predictibilitate referitoare la nivelul legislației încălcate de presupusul făptuitor, fără a face în acest context vreo legătură cu un anume cuantum, ținând cont de faptul că infracțiunea de abuz în serviciu nu este una eminamente legată de o pagubă, ca furtul sau înșelăciunea. Valorile sociale apărate de art. 297 și următoarele din Codul penal sunt cele referitoare la relațiile de serviciu, iar nu cele referitoare la patrimoniul unei persoane. A condiționa însăși existența unei infracțiuni de o pagubă (nu folos, nu prejudiciu, nu produs infracțional, nu interese legale vătămate) este, în opinia noastră, o eroare legislativă prin ea însăși”, se arată în comunicatul DIICOT. Integral AICI

Despre denunț. „În dosarele de competența DIICOT, modul de sesizare în forma denunțului poartă și asupra dreptului inculpatului de a-și crea o situație juridică mai favorabilă, situație pe care, fără amenințarea iminentă a unei condamnări grave, persoana cercetată nu ar crea-o, dat fiind faptul că, în general, persoanele care fac obiectul denunțului sunt, de cele mai multe ori, ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunii. Cei mai mulți dintre denunțători sunt complici sau coautori la faptele comise de persoanele denunțate si câtă vreme infracțiunea se săvârșește în condiții de avantaj pentru ele, nu au niciun interes să facă denunț. Atât timp cât urmărirea penala se efectuează până la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, nu există nici un motiv pentru care instituția denunțului trebuie limitată la un interval de timp de la data săvârșirii faptei”, spun reprezentanții DIICOT.

 

Poziția DNA

Direcția Națională Anticorupție a transmis la rândul său precizări în spațiul public:

„Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate. De asemenea, prin fracționarea unor achiziții publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârșite în materia achizițiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale.
– Limitele de pedeapsă se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni – 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări.
Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecință și termenul de prescripție la 5 ani.
– Sintagma „îndeplinește un act contrar legii” nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curții Constituționale a României nr.405/2016, și va ridica aceleași probleme de interpretare ca și până acum.
Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase.
Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcțiune a barocamerei de la unitatea de arși a unui spital și în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la „Colectiv””, arată DNA. Integral AICI

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu