Clujul, metodă proprie privind diminuarea salariilor angajaților de la stat. Guvernul nu-și mai asumă schema șomajului tehnic promisă de Orban
ActualitateAdministrațieTop News by Cosmina Fernoaga - apr. 14, 2020 0 1265
Prima instituție administrativă din Cluj care își asumă pe cont propriu diminuarea salariilor angajaților este Consiliul Județean. Din pricina scăderii încasărilor, administrația județeană a decis să impună un program redus de lucru, de la 5 la 4 zile pe săptămână, care presupune o diminuare a salariulul lunar cu minim 20%. Măsura s-a luat prin Dispoziția executivului Consiliului Județean Cluj, Nr. 257/10 aprilie 2020.
„Din păcate ne-au scăzut foarte mult încasările, iar în aprilie estimăm o diminuare și mai mare. Din cota de TVA am primit 1/3, pe trimestrul al II-lea, iar din impozitul pe profit înregistrăm 5% diminuări față de luna martie, o scădere de aproximativ 600.000 de lei. Mă aștept luna viitoare la diminuări și mai mari, pentru că discutăm de încasările aferente lunii aprilie”, a comentat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.
Nemulțumiri în rândul angajaților
În prezent, Consiliul Județean Cluj numără aproximativ 350 de angajați – având în vedere că instituția a încorporat în organigrama proprie și structura de angajați a societății care administra „Cluj Arena”, precum și pe cea a Regiei care administra domeniul public. Conform informațiilor Actual de Cluj, anagajații administrației județene sunt nemulțimiți de măsura diminuării salariului, considerând că schema „șomajului tehnic” promisă de premierul Ludovic Orban și de Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, ar fi fost mult mai avantajoasă, pentru că aceasta presupunea un progam de lucru prin rotație care asigura un număr mai mare de zile libere, cu plata obligatorie a 75% din salariul brut. Numai că Guvernul a decis să nu-și mai asume această inițiativă.
„Practic ni s-a redus programul de la 40 de ore la 32 de ore pe săptămână. Însumat, pe lună, înseamnă o pauză de 4-5 zile și o scădere salarială de minim 20%. Somajul tehnic ar fi însemna 10 zile pauză și plata a 75% din salariul brut, deci o măsură mai avantajoasă. Plus că mai potrivită ar fi o măsură de stimulare a anagajaților productivi, prin comparație cu cei care au activitate mai puțină”, a transmis pentru Actual de Cluj, unul dintre angajații din administrația județeană, sub protecția anonimatului.
Numai că ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu a declarat aseară că nu susține propunerea privind introducerea schemei de somaj tehnic în rândul personalului din instituțiile admistrative ale statului, recunoscând că în mai multe rânduri tot el apreciat că se impune o reformă din pricina numărului prea mare de salariați. Potrivit unor surse din PNL, liderii partidului au fost sfătuiți să renunțe la declarații legate de reforme/ajustări în sectorul public, acestea neavând cum să aducă vreun plus electoral, acum, în pragul alegerilor, mai ales pe fondul situației de criză provocate de epidemie.
Așdar, ministru Florin Cîțu a admis și el că eventuale discuții privind o „reformă” în sectorul bugetar vor avea loc după ce va trece criza actuală: „Am spus că e nevoie de o reformă, dar sigur nu când România e în plină luptă cu Coronavirusul. (…) Vom putea reveni la această discuție după ce va trece criza”.
Nu există nicio entitate administrativă în țară care să nu se confrunte în acest moment cu scăderi masive ale încasărilor, fapt semnalat și de primarul Clujului, Emil Boc. Acesta anunța recent că doar din cota IGV (Cota din Impozitul pe Venit Global) aferenta lunii martie, încasările la bugetul local sunt mai mici cu 7,5 milioane de lei, față de media lunară prognozată pentru anul 2020.
Suse din Primăria Cluj arată că sunt discuții privind introducerea unei scheme de lucru prin rotație, dar că nu s-a luat nicio decizie concretă. Oricum, Emil Boc a aprciat că în această situația de blocaj economic preferă mai degrabă o reducere a cheltuielolor externe: „Nu ne rămâne decât să restructurăm în continuare bugetul propus pentru anul 2020, pentru a putea rămâne în parametri funcționali. Să ne concentrăm în primul rând pe funcționalitatea orașului cu tot ceea ce prespune educație, sănătate și servicii fundamentale”.
Și orașele mici anunță că riscă să intre în colaps financiar
Primarii micilor orașe, dar și cei din mediul rural se tem că în curând ar putea intra într-un faliment financiar și instutuțional din cauza crizei provocate de Covid-19. Reprezentanții comunităților locale i-au transmis premierului Ludovic Orban faptul că în comunitățile locale nu mai sunt bani, nu sunt dotări și nici echipamente şi materiale sanitare (vezi articol aici).
”Am cerut să fim ajutați și cred că acest lucru se va întâmpla la următoarea rectificare bugetară. Domnul premier Ludovic Orban a promis că ne va ajuta”, a declarat Ionel Chiriță, președinte executiv al Asociației Orașelor din România. Comune și orașe din Tulcea, Constanța, Călărăși, Bacău, Galați, Alba, Satu Mare, Ialomița, Sălaj, Suceava, Neamț sau Botoșani sunt la limita colapsului financiar.
