Marea testare neștiută. Cum încearcă autoritățile din Cluj să-și protejeze medicii

De mai bine de o săptămână în Cluj-Napoca s-a reușit un lucru mare.  Autoritățile au început să testeze-fără să anunțe public- medicii. Vor fi testate toate cadrele medicale care primesc pacienți cu Covid19, indiferent dacă au sau nu simptome. Testarea s-a extins și în alte spitale care nu sunt vizate să primească pacienți cu Covid19.

*În momentul de față, algoritmul de testare stabilit de INSP (Institutul Național de Sănătate Publică)  și de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile nu oferă nici o portiță de ieșire pentru testarea în masă.

De ce nu s-a anunțat public la Cluj?

Fiindcă nu se respectă algoritmul stabilit de INSP (Institutul Național de Sănătate Publică). Clujul, însă, încearcă să-și ferească medicii și să oprească o calamitate precum cea din Suceava.  O situație delicată este în prezent la Institutul Oncologic Ion Chiricuță, unde 20 de persoane au fost testate pozitiv fără a avea simptome. Cu atât mai importante sunt testele, fiindcă doar testând poți să-ți protejezi medicii și pacienții. Și populația.

La Institut există o anchetă epidemiologică. Deocamdată nu e sigur cum au apărut infecțiile în spital.

1100 de persoane din Institut au fost testate. De menționat că autoritățile au spus public că toate testele din Institut au fost plătite din sponsorizări.

Testele dedicate medicilor și personalului medical din Cluj continuă și în alte spitale, tocmai pentru a se depista din timp eventuale infecții la persoanele care nu prezintă simptome. În momentul de față, algoritmul de testare stabilit de INSP nu oferă nici o portiță de ieșire pentru testarea în masă.

Algoritmul de testare aprobat de INSP a fost actualizat pe data de 10 aprilie. Potrivit documentului oficial care vizează „metodologia de supraveghere a sindromului resporitor acut cu noul coronavirus” prioritizarea testării în ordine descrescătoare a importanței este următoarea:

1. Persoane simptomatice cu istoric de călătorie internațională;

2. Contacți apropiați simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Personal medico-sanitar simptomatic;

4. Cazuri de pneumonie fara altă etiologie, din TOATE categoriile de varstă și din TOATE spitalele;

5. Cazuri de SARI fără altă etiologie, din TOATE categoriile de vârstă și din TOATE spitalele;

6. Persoane instituționalizate simptomatice.

7. Pacienți înainte de procedura de transplant (asimptomatici) și donatorii de celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea
fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant.

În nici o situație, după cum rezultă din algoritmul oficial de testare, nu apare testarea celor fără simptome, excepție făcând punctul 7 care prevede situații excepționale. O testare în masă a tuturor medicilor, măcar, nu este prevăzută nicăieri.  Și avem exemplul Institutului Ion Chiricuță, unde, reamintim, au fost confirmate până ieri 20 de cazuri de Covid19, 17 pacienți și 3 cadre medicale. Nici o persoană nu a prezentat simptome.

Potrivit aceluiași algoritm de testare,  un „caz suspect” este definit astfel:

Caz suspect
1) Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel putin unuia din următoarele: tuse, febră, scurtarea respirației (creșterea frecvenței respiratorii) ȘI fără o altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic ȘI cu istoric de călătorie internațională, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

SAU
2) Pacient cu infecție respiratorie acută ȘI care s-a aflat în contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 care în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

SAU
3) Pacient cu pneumonie fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic

SAU

4) Pacient cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ȘI tuse ȘI scurtarea respirației (creșterea frecvenței respiratorii) ȘI care necesită spitalizare peste noapte)) ȘI fără altă etiologie care să
explice pe deplin tabloul clinic.

Și în alte regiuni din România autoritățile au început să procedeze la fel, încercând să testeze cât mai mulți medici, deși aceștia nu se încadrează în algoritmul național.

Pe de altă parte, unii lideri locali n-au putut renunța la a-și face campanie și au anunțat public lucrul acesta, așa cum s-a întâmplat la Constanța, unde președintele Consiliului Județean a anunțat că vor fi testate 3200 de cadre medicale aflate în spitale din subordinea CJ.

Situație aberantă

Tot din cauza acestui algoritm de testare, Clujul nu face zilnic câte teste ar putea să facă. De exemplu, în Cluj se pot prelucra până la 1000 de teste în fiecare zi. De multe ori s-a întâmplat să se facă doar 700. De ce? Fiindcă în mod obișnuit nu se pot testa decât persoanele cu simptome. Așadar, și dacă în Cluj s-ar putea face 10.000 de teste pe zi, la finalul zilei ar putea rezulta o cifră de doar câteva sute. Practic, rămân nefăcute sute de teste fiindcă s-ar încălca regulamentul stabilit de testare. 

Nici un comentariu

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.