Clujul imobiliar în lunile de pandemie: cea mai mare scădere a cererii între marile orașe din țară (Analiză)
Economie by Kristina Reştea - iul. 29, 2020 0 1212
Chiar dacă utilajele de construcții duduie încă pe străzile municipiului și prețurile pentru propietăți rezidențiale sunt foarte sus, efectele pandemiei se resimt chiar și în Cluj-Napoca, cea mai scumpă piață imobiliară a țării. Cel puțin așa arată raportul trimestrial realizat de portalul Imobiliare.ro și AnalizeImobiliare. Astfel, în oraș se înregistrează cea mai abruptă scădere a cererii în această perioadă: minus 40% față de primul trimestru.
„Analiza cererii în trimestrul al doilea relevă majorarea cu 14% a interesului pentru achiziția de case nou construite la nivelul celor mai active șase județe (plus București), în comparație cu primele trei luni ale anului, în timp ce interesul pentru achiziția apartamentelor noi a scăzut cu 32% în aceeași perioadă. Excepție fac apartamentele situate la parterul blocurilor, cu grădină, care sunt de asemenea solicitate în această perioadă, la fel ca și apartamentele cu o cameră suplimentară (pentru birou) sau cu terasă. Am remarcat mai puțin interes din partea investitorilor, mai ales în piața din Cluj-Napoca, care a cunoscut cea mai abruptă scădere a cererii în această perioadă, respectiv -40% față de primul trimestru, iar revenirea este mai lentă decât în celelalte orașe mari”, detaliază Dorel Niță, șeful departamentului de Cercetări în cadrul Imobiliare.ro.
În topul celor mai scumpe orașe
În urma evoluțiilor consemnate trimestrul trecut, cele opt centre regionale cu prețuri medii de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util pe segmentul apartamentelor (noi și vechi) și-au consolidat poziția în topul național, arată analiza. Menționăm că analiza are în vedere prețurile cerute de proprietari, nu sume la care se încheie tranzacții. Cluj-Napoca se află, în continuare, în fruntea clasamentului, cu o medie de 1.800 de euro pe metru pătrat util. Am lăsat în urmă chiar și capitala: în București, prețul mediu se situează la 1.450 de euro pe metru pătrat, în vreme ce proprietarii din celelalte orașe mari din țară au pretenții mult mai mici: Timișoara – 1.270 de euro/mp), Constanța – 1.240 de euro/mp, Brașov – 1.200 de euro/mp, Craiova – 1.150 de euro /mp, Iași – 1.060 de euro/mp și Oradea – cu 1.050 de euro/mp
Clujul e, din nou, campion și la creșteri de prețuri afișate. Raportat la perioada similară a anului anterior, în toate marile orașe analizate poate fi observată o tendință ascendentă, majorări de două cifre având loc în Cluj-Napoca (+14,3%), dar și în București (+10,8). Cu marje de creștere destul de semnificative, pe următoarele locuri în clasament se situează Brăila (+9,1%), Constanța (+8,9%) și Oradea (+8,1). /mp. Pentru o evoluție pe termen mai lung, analiza Imobiliare.ro a luat în calcul datele din ultimii cinci ani: în acest interval, datele din Cluj-Napoca relevă un nivel al prețurilor cerute cu 75,6% mai mare, în vreme ce Capitala a ajuns la un plus de 44,2%.
Cum a evoluat cererea în lunile de pandemie
Comparativ cu primul trimestru din 2020, cererea pentru proprietăți rezidențiale a consemnat o tendință descendentă în toate cele șase mari centre regionale monitorizate constant de AnalizeImobiliare. Cel mai mare declin al cererii, în cuantum de 40% din total, a avut loc în Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare nivel al prețurilor fiind urmat de Iași (-32%), Timișoara (-29%), Brașov (-22%), dar și Constanța (-21%). Scăderi pe linie au fost înregistrate și comparativ cu perioada similară a anului anterior, în fruntea acestui clasament aflându-se tot Cluj-Napoca (cu un declin de 35% la 12 luni), iar, la polul opus, tot Capitala (cu -11%). De ce se e Clujul în clasamentul scăderilor? Răspunsul e cât se poate de simplu: „Fiindcă în Cluj sunt cele mai mari prețuri”, menționează Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro
Comparativ cu acum cinci ani, însă, interesul pentru achiziția de locuințe a fost, trimestrul trecut, cu 24% mai mare, creșteri ale acestui indicator putând fi observate în cinci dintre cele șase mari centre regionale analizate. Cel mai semnificativ avans a avut loc în Brașov (+67%), orașul de la poalele Tâmpei fiind urmat de Iași (+62%), Constanța (+35%), București (+21%) și, respectiv, Timișoara (+9%). „De menționat ar fi că, dată fiind dimensiunea pieței din Capitală, avansul consemnat aici a fost, ca volum, și cel mai consistent.) Pe de altă parte, Cluj-Napoca reprezintă excepția de la regulă: faptul că cererea de locuințe s-a menținut la un nivel relativ constant în ultimii cinci ani (în condițiile unui recul de doar 1%) poate fi pus în legătură cu nivelul ridicat al prețurilor practicat pe piața rezidențială locală”, arată analiza.
Cumpărătorii din Cluj, încă reticenți
O analiză pe săptămâni a evoluției cererii de locuințe, de la începutul lui februarie până în prima jumătate a lunii iulie, relevă că acest indicator și-a revenit, în destul de bună măsură, după impactul noului coronavirus asupra pieței imobiliare. „Astfel, numărul numărul vizitatorilor interesați de apartamente și case de vânzare în marile centre regionale ale țării a atins punctul minim în săptămâna 23-29 martie, adică imediat după declararea stării de urgență. La acel moment, cererea se afla, în medie, la 29% din nivelul atins în săptămâna 3-9 februarie: Bucureștiul și Brașovul se situau la 30%, Iașiul, Cluj-Napoca și Timișoara sub acest nivel, în vreme ce o situație mai bună era consemnată în Constanța, unde interesul potențialilor cumpărători coborâse până la 41%. Datele Analize Imobiliare relevă însă că, după atingerea acestui prag de jos, interesul pentru achiziția de locuințe a crescut, treptat, în toate marile orașe analizate: în săptămâna 6-12 iulie, acest indicator a ajuns să se situeze la aproximativ 70% din nivelul consemnat în luna februarie, înainte ca efectele epidemiei să înceapă să fie resimțite, propriu-zis, în piață. Constanța stă, iarăși, cel mai bine la acest capitol, având circa 85% din cerere deja recuperată; la mică distanță se află și Bucureștiul (cu o pondere de 78% din nivelul lunii februarie), Capitala fiind urmată de Iași (71%), Brașov (67%), Timișoara (60%) și, în cele din urmă, de Cluj-Napoca (57%)”, conform raportului imobiliar.
În cel de-al doilea trimestru din 2020, cele mai multe vânzări de imobile au fost consemnate în București (20.445) și Ilfov (15.198), pe următoarele locuri în clasament situându-se județele Cluj (6.521), Brașov (5.420), Constanța (4.970), Timiș (4.306) și apoi Iași (2.886). „Putem observa niște permutări interesante în clasamentul județelor cu cea mai intensă activitate de tranzacționare, Timișul trecând de pe locul al patrulea (în T1 2020) pe cel de-al șaselea, iar Constanța, dimpotrivă, de pe locul al șaptelea pe cel de-al patrulea. Comparativ cu primul trimestru al anului în curs, numărul achizițiilor de imobile a scăzut în majoritatea județelor cu cea mai intensă activitate la acest capitol, începând cu Bucureștiul (unde au fost înregistrate, în primele trei luni din an, 24.405 de contracte de vânzare). În situații asemănătoare se găsesc și județele Cluj (unde numărul contractelor încheiate în T1 2020 ajungea la 8.233), dar și Brașov (5.790), Timiș (6.561) și, respectiv, Iași (4.209)”, remarcă analiza.
Ofertă restrânsă
În ultimele 12 luni, cel mai mare declin al ofertei, în cuantum de 20,7%, a avut loc în Cluj-Napoca, aici fiind scoase la vânzare 2.190 de proprietăți rezidențiale trimestrul trecut; „Scăderea anuală a ofertei poate fi pusă, cel puțin în parte, pe seama diminuării numărului de proprietăți nou introduse pe piață, acesta fiind, per ansamblu, cu 15,1% mai mic comparativ cu perioada similară din 2019”, explică consultanții imobiliari. Și în acest caz, o tendință descendentă poate fi observată în toate cele șase mari orașe analizate, anume în Constanța (-22,8%), Cluj-Napoca (-19,9%), Brașov (-18,7%), București (-14,4%), Timișoara (-10,4%) și, respectiv, Iași (-4,8%). Și în cazul ofertelor nou introduse pe piață, Capitala se situează, în mod firesc, în fruntea clasamentului marilor centre regionale, cu un total de 3.440 de asemenea anunțuri în cel de-al doilea trimestru din 2020; această cifră echivalează cu aproape 45% din cele 7.410 oferte noi existente la nivelul tuturor acestor centre regionale. Cu un stoc de 1.270 de anunțuri noi, Cluj-Napoca ocupă următorul loc în clasament, capitala Transilvaniei fiind urmată de Timișoara (930 de oferte), Iași (710), Constanța (530) și Brașov (530).
La fel ca în cazul cererii, o analiză pe săptămâni a evoluției ofertei de locuințe relevă că și acest indicator a resimțit impactul măsurilor impuse de autorități în contextul noului coronavirus – dar că ulterior și-a revenit în destul de bună măsură. Astfel, în săptămâna 23-29 martie, numărul caselor și apartamentelor scoase pentru prima dată la vânzare ajungea, în marile centre regionale ale țării, la o pondere de 39% din cel atins în săptămâna 3-9 februarie. Foarte aproape de acest nivel s-a situat Timișoara (cu o pondere de 40%), în vreme ce Bucureștiul, Brașovul, Iașiul și Constanța au consemnat valori cuprinse între 30% și 35%, iar oferta din Cluj-Napoca ajungea la 54% din nivelul de dinainte de pandemie.
Șantierele nu se opresc însă: conform Direcției Județe de Statistică, în primele cinci luni ale anului, numărul de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în județ a fost de 711, cu 79 mai multe decât în perioada similiară din 2019.
