Închide

Clujeanca nominalizată ca viitor ministru al Justiției: ”Volumul de muncă în instanțe este imens. Sunt judecători ce pronunță și motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman”. Ce soluții are

ActualitateTop News by Actual de Cluj - aug. 25, 2019 0 547

Nominalizată ca viitor ministru al Justiției, o judecătoare din Cluj se plânge de volumul mare de dosare pe care trebuie să le judece magistrații, spune că numărul mare de motivări ce trebuie date este inuman și oferă câteva soluții.

Dana Gîrbovan e judecătoare în Cluj de 19 ani și a fost nominalizată vineri pentru portofoliul Justiției după remanierea Anei Birchall. Aceasta a acceptat nominalizarea – care trebuie parafată de președintele Klaus Iohannis – și până când această decizie e luată a publicat în urmă cu puține momente o radiografie a sistemului judiciar și a oferit câteva soluții. ”Volumul de muncă în instanțe este imens. Sunt judecători ce pronunță și motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman”, arată ea.

”Numărul mare de dosare pe judecător își pune în mod direct amprenta asupra calității actului de justiție. Conform statisticilor europene, România este țara care, în perioada 2015-2017, a înregistrat cel mai mare număr de dosare nou înregistrate în materie civilă și comercială pe suta de locuitori, situându-se în plutonul fruntaș și în privința cauzelor de contencios administrativ. Cu toate acestea, durata medie de soluționare a cauzelor este una scăzută în raport cu alte țări, fapt ce reflectă un efort sporit al judecătorilor români”.

De ce a crescut în această măsură numărul litigiilor? În mare parte, din vina statului, precizează Gârbovan, care nominalizează numărul mare al litigiilor cu statul ca principalul motiv al numărului mare de dosare înregistrate în instanțe. ”Există un număr mare de litigii în care statul, prin instituțiile sale, are calitatea de reclamant sau pârat. Numai cauzele de contencios au ajuns să reprezinte 30% din numărul dosarelor aflate pe rolul curților de apel și 48% din dosarele aflate pe rolul ICCJ. Aceste date relevă un clivaj tot mai mare între stat și cetățeni, îngrijorătoare din prisma raporturilor de încredere reciprocă ce ar trebuie să existe între aceștia”, arată ea. În plus, o a doua cauză sunt legile care generează mii de litigii similare, ”care nu doar că încarcă rolul instanțelor, dar generează practica neunitară, fapt ce naște cetățenilor justițiabili un sentiment de frustrare și neîncredere în justiție”. ”O soluție la această problemă ar fi instituirea unui proceduri similare cauzei pilot sau legiferarea acțiunilor colective. Alte soluții ar fi respectarea de către administrație a jurisprudenței instanțelor și implementarea eficientă a mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor, în special a medierii. Există, de altfel, recomandări europene în acest sens. Există însă și alte soluții, ce urmează a fi discutate cu reprezentanți ai sistemului judiciar. Nu în ultimul rând, Curtea de conturi trebuie să își schimbe abordarea vis a vis de funcționarii care exercită automat căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești sau păstrează o practică administrativă contrară hotărârilor date de instanțe. Cheltuirea responsabilă a banului public înseamnă în primul rând evitarea litigiilor de către stat, nu încurajarea acestora. Atunci când practica administrativă este vădit contrară jurisprudenței constante ori deciziilor obligatorii ale ICCJ, înseamnă un litigiu pierdut din start și cheltuieli de judecata care, chiar dacă sunt plătite cetățeanului, sunt în fapt suportate din bugetul public, adică tot de cetățean”, a propus ea.

Cine este Dana Gârbovan?

Dana Gîrbovan s-a născut la 3 septembrie 1978 la Jibou, a studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca și la Institutul Național al Magistraturii. Și-a început cariera ca judecător stagiar la Judecătoria Zalău, în anul 2001, iar din anul 2008 este judecător la Curtea de Apel Cluj, secția Civilă. Este căsătorită și are doi copii. În anul 2007, Dana Gîrbovan a fondat „Uniunea Națională a Judecătorilor din România” UNJR. Scopul UNJR a fost acela de a activa ca o asociație dinamică, activă, prezentă în spațiul public pe tot ceea ce înseamnă dezbateri privind sistemul judiciar, pentru a indica probleme și pentru a oferi soluții.

Citește și:

„Am acceptat cu condiția de a-mi fi asigurată independența deplină” – judecătoarea Dana Gârbovan

Nici un comentariu

Scrie un comentariu