Cluj-Napoca, în top pe harta iniţiativelor de antreprenoriat social
Social by Actual de Cluj - apr. 05, 2018 0 518
Zonele de nord-vest, vest și centru sunt cele mai dezvoltate din țară din punct de vedere al inițiativelor de antreprenoriat social, arată un studiu Ashoka România. Centrele universitare sunt percepute ca fiind deschise la inovare datorită prosperității zonei și încrederii sociale, iar printre județele cu cei mai mulți antreprenori sociali se numără Cluj, Mureș, Timiș și Brașov.
Comunitățile afectate de sărăcie sunt considerate mai puțin dispuse să testeze sau să inoveze și există o considerabilă divizare rural-urbană generată de lipsa infrastructurii. Bucureștiul este perceput ca fiind zona cea mai dezvoltată, cu potențialul cel mai mare din România. Este urmat de marile centre urbane: Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Ploiești și Brașov, orașe în care există mai multe oportunități decât în restul țării.
Ashoka Romania a lansat rezultatele Raportului Național despre Antreprenoriatul Social, realizat în parteneriat cu Red Bull Amaphiko. Acesta prezintă perspectivele a 40 dintre cei mai influenți inovatori sociali din țară.
„Antreprenorii sociali sunt persoane care găsesc soluții inovatoare la cele mai mari provocări ale societății: sociale, culturale, economice sau de mediu. În România, domeniul este la început de drum, iar practicienii se confruntă des cu bariere precum ambiguitățile sistemului legislativ sau lipsa resurselor financiare. Studiul nostru demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici și creativi, să caute pe cont propriu soluții și resurse, să depășească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potențial enorm încă nevalorificat, iar noi, Ashoka România, ne bucurăm să îi sprijinim pe acești antreprenori să aducă schimbarea de care țara noastră are nevoie.” – Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.
„Antreprenoriatul social într-un domeniu precum implicarea civică este un carusel din care te dai jos amețit, dar și plin de entuziasm. Cea mai mare provocare, dincolo de a găsi resursele financiare necesare, este aceea de a găsi echilibrul just între a acționa în regim de Breaking news ca un pompier și a lucra pe programe așezate. Ne hrănim însă entuziasmul din reacțiile tinerilor la proiectele de educație civică și din numărul tot mai mare de cetățeni care au chef de implicare”, spune Elena Calistru, Co-Fondator Funky Citizens.
Care sunt cele mai mari provocări ale antreprenoriatului social în România? Conform studiului, 55% dintre antreprenori sunt limitați în special de lipsa oportunităților de finanțare, 31% sunt nemulțumiți de lipsa unui cadru legislativ favorabil, iar 20% văd ca principal obstacol lipsa de cunoștințe și experiență în măsurarea impactului social.
Cum arată ecosistemul antreprenoriatului social în România? Antreprenoriatul social din România este în stadiu incipient, declară majoritatea respondenților. Adesea, e descris ca fiind ambiguu sau chiar vulnerabil, parțial datorită lipsei cadrului legal. Pe de altă parte, ecosistemul se bucură de foarte mult potențial nevalorificat (o mare diversitate de idei, provocări, cauze ale problemelor sociale). Mai e o problemă, relevă studiul: în prezent, nu există rețele puternice care să promoveze inovația socială;
Pentru realizarea studiului, Ashoka a derulat interviuri de profunzime cu 40 de antreprenori sociali, în perioada aprilie-iunie 2017. Dintre antreprenorii intervievați, 22 sunt femei iar 18 bărbați, și sunt activi în domeniul educației (6), mediului (5), sănătății (3), civic (6), transversal (6), industriilor creative (2), activării urbane (2), întreprinderilor sociale (6) și altele (3). Multe din persoanele intervievate sunt implicate în mai multe activități, fie în același domeniu, fie în altele.
