Închide

Ciudata clădire care seamănă cu un turn de apărare al cetății Clujului care a rămas în picioare de două secole, ascunsă într-un fund de curte, de care nu știe nimeni

ActualitateIstorieTop News by Mihai Prodan - sept. 18, 2021 0 6543

Bastionul Croitorilor, reamenajat în urmă cu mai mulți ani și transformat în centru de cultură, e un simbol al Clujului. Un alt bastion al vechii cetăți a Clujului e ascuns într-un fund de curte la intersecția străzilor Republicii cu Avram Iancu. Dar nu multă lume știe că pe traseul dintre acestea două se mai află încă unul dintre turnurile de apărare ale vechii cetăți a Clujului – din totalul de șapte astfel de turnuri construite pe acest traseu a rămas doar acesta unul, într-un fund de curte, de care nu știe nimeni nimic – sau cel puțin așa se credea până acum.

Istoricul literar György Gaal a abordat istoria acestui turn în articolul ”Castelele din Cluj-Napoca, zidurile orașului, turnurile de poartă, bastioane”, în urmă cu 15 ani, dar despre acest turn nu se cunoaște aproape nimic. De exemplu, e știut că bastioanele și turnurile de apărare ale orașului erau date în grija breslelor – cum e cazul Bastionului Croitorilor, care a fost în grija breslei al cărui nume îl poartă. Alte bastioane ale Clujului, și turnuri de apărare, au fost date în grija altor bresle – a tăbăcarilor, zidarilor, curelarilor, postăvarilor, tâmplarilor, pantofarilor, cizmarilor, fierarilor, aurarilor, lăcătușilor și olarilor. În total, vechea cetate a Clujului avea 20 de bastioane și turnuri, dintre care au rămas în picioare acum doar trei – bastionul Croitorilor, cel cunoscut, turnul Pompierilor, bastionul pantofarilor ascuns în fundul curții imobilului de la intersecția străzilor Republicii cu Avram Iancu, acum în șantier și care ar urma să fie redeschis publicului peste câțiva ani, și, în fine, acest turn aflat între cele două bastioane, într-un fund de curte pe strada Avram Iancu, despre care nu se știe, iar izvoarele istorice arată aceasta, cam nimic, nici măcar în grija cărei bresle a fost dat.

Iată ce notează istoricul literar György Gaal în articolul menționat, trecând în revistă toate turnurile dintre cele două bastioane de pe latura de sud a vechii cetăți a Clujului: ”nu suntem siguri dacă a existat un zid exterior de la Turnul Croitorilor până la Poarta Torda (aflată la acea vreme pe locul actualei intersecții dintre străzile Avram Iancu și Universității-n.red.), din toate considerațiile logice ar fi trebuit să existe, dar în 1734, la momentul descrierii orașului, nu au fost găsite urme. Aceeași descriere a orașului menționează cinci bastioane de-a lungul zidului sudic, de fapt se pot număra mai multe decât atât. Unele dintre ele au fost demolate foarte devreme, așa că nu au mai rămas note sau desene din ele. Primul ar fi fost Turnul tăbăcarilor, demolat în 1811 în același timp cu construcția de atunci a Colegiului Reformat, în jurul colțului sud-estic al clădirii dreptunghiulare a școlii.

În continuare, Turnul Masonic a fost menționat de mai multe ori ca fiind demolat, dar, de fapt, rămâne și astăzi, cel puțin până la înălțimea zidului castelului, în curtea Casei Mikó de pe strada Petőfi 27 (acum Avram Iancu). Secțiunea orientată spre vest a zidului a fost construită în aripa sudică a Palatului Bethlen-Nemes de pe strada Farkas.

Dincolo de aripa din spate a fostei primării județene a urmat Turnul curelarilor, care a fost demolat și la începutul secolului al XIX-lea.

Un alt turn se află la capătul clădirii Seminarului cu două etaje al fostului liceu catolic, lângă care secțiunea de perete intactă este destul de lungă. Se pare că acest turn a fost modernizat aici, posibil pentru a compensa construcția de pe cealaltă parte, nu există date nici despre breasla de protecție.

Apoi a venit Poarta Torda, la capătul străzii Torda (acum Universității). (…) A fost una dintre porțile mai mici ale orașului și, din motive de securitate, a fost zidită încă din secolul al XVII-lea și abia în 1783 i-au fost deschise porțile. De asemenea, a fost menționată uneori și ca o ușă mică pe strada Torda, încredințată breslelor gherilelor și fabricanților de cuțite, iar mai târziu breslei pâlnilor. A fost demolat încă din 1841, deci nu avem nicio imagine despre el”.


Se dovedește însă că acesta nu a fost un turn de apărare, ba chiar destinația acestei construcții a fost cu totul alta. ”Îmi aduc aminte despre ce e vorba”, spune el pentru actualdecluj.ro. ”Nu a fost propriu-zis un turn, ci era un contrafort pentru clădirea liceului, deoarece acela se rezema de peretele orașului. Ca să țină peretele, căci era oarecum în pericol căci nu susține suficient de bine clădirea, au pus acolo un fel de bastion în stilul bastioanelor. Nu aparținea bastioanelor originale, eu așa îmi aduc aminte. Dacă intrați pe lângă liceul Bathory se poate vedea ce contraforturi au trebuit să construiască pentru o clădire cu două etaje, atunci tehnica acestor construcții era mult mai rudimentară. Clădirea actuală a liceului 1827. Atunci foarte puține clădiri cu două etaje erau în Cluj. Se poate vedea dacă intri pe poarta mare vizavi de cimitirul central. Cam atunci a fost construit bastionul iar în acea perioadă deja nu mai avea importanță apărarea, demolaseră deja porțile. Doar din punct de vedere static era nevoie. Dar e doar o presupunere, un specialist în construcții vechi ar putea stabili dacă este o clădire mai nouă decât celelalte bastioane”.

Într-adevăr, am vorbit cu Melinda Mihaly, specialist în istorie medievală și muzeograf la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei care spune, după ce a verificat hărți mai vechi și vedute ale orașului, că această clădire nu făcea parte din fortificația Clujului. ”Am verificat câteva hărți și vedute ale orașului, și am aflat, că clădirea respectivă nu face parte din fortificația Clujului, ci a fost toaleta etajată a clădirii Convictus nobilium de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 7-9, construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea”.

 

 

 

Mai jos planul orașului în 1691: pe latura sudică se pot observa trei turnuri de apărare între bastionul Croitorilor și poarta Turzii, fără acest turn (sursa Biblioteca Județeană Cluj):

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.