Cercetătorul Sergiu Pașca, absolvent al UMF Cluj, ales în Academia Națională de Medicină din SUA / Studiază creierul uman cu ajutorul organoizilor
EducaţieSănătate by Dan Andrei - oct. 20, 2026 0 17
Cercetătorul Sergiu Pașca, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a fost ales membru al Academiei Naționale de Medicină din Statele Unite, una dintre cele mai importante distincții din domeniul medicinei. Profesor la Universitatea Stanford din California, Pașca este recunoscut pentru cercetările sale asupra dezvoltării creierului uman și a mecanismelor implicate în afecțiuni precum autismul și schizofrenia.
Anunțul a fost făcut ieri, 19 octombrie, de Universitatea Stanford și de Academia Națională de Medicină din SUA. Sergiu Pașca se numără printre cei 90 de membri titulari aleși în acest an, alături de alți zece membri internaționali. Academia consideră alegerea în rândurile sale una dintre cele mai înalte recunoașteri profesionale din medicină și științele sănătății. ”Pentru contribuții esențiale la dezvoltarea și studiul organoizilor și asamblajelor cerebrale, care au oferit o nouă înțelegere a dezvoltării și plasticității creierului uman, precum și a disfuncției cerebrale în tulburări precum autismul și schizofrenia”, a motivat aceasta.
Motivația oficială a alegerii sale vizează contribuțiile la dezvoltarea și studierea organoizilor și asambloizilor cerebrali, modele de țesut nervos obținute în laborator care au permis o mai bună înțelegere a dezvoltării și plasticității creierului uman, precum și a disfuncțiilor asociate unor boli neuropsihiatrice.
Pașca a declarat pentru Stanford că este onorat de recunoaștere și a atribuit-o muncii echipei sale și colaboratorilor. El a subliniat că noile metode din neuroștiințele bazate pe celule stem deschid posibilități de cercetare care nu existau până acum, inclusiv pentru înțelegerea bolilor neurologice și psihiatrice și dezvoltarea unor tratamente. ”Este un moment deosebit de captivant pentru neuroștiința bazată pe celule stem umane, deoarece noile abordări ne permit să studiem creierul uman în moduri care pur și simplu nu erau posibile înainte. Aceste progrese deschid noi oportunități de a înțelege dezvoltarea și bolile creierului uman și, mai ales, de a dezvolta terapii pentru tulburări neurologice și psihiatrice devastatoare”, a spus acesta.
De la Cluj la cercetarea creierului uman
Sergiu Pașca a absolvit UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca în 2007, iar în 2009 a ajuns la Universitatea Stanford din Statele Unite, unde și-a continuat formarea și activitatea de cercetare. Parcursul său a fost documentat de Actual de Cluj, care a relatat în 2018 despre premiul Vilcek primit de cercetător pentru contribuțiile sale în științele biomedicale. În 2023, Pașca a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al universității clujene.
Cercetările sale urmăresc să explice cum se dezvoltă creierul uman și cum apar tulburările neuropsihiatrice. Laboratorul coordonat de el a dezvoltat metode prin care celulele stem sunt folosite pentru a crea în laborator structuri tridimensionale asemănătoare unor regiuni ale creierului.
Organoizii sunt structuri de țesut obținute din celule stem, care reproduc anumite caracteristici ale unor regiuni cerebrale. Asambloizii permit combinarea unor astfel de structuri pentru a studia felul în care diferite tipuri de neuroni comunică și formează circuite. Aceste modele oferă cercetătorilor posibilitatea de a investiga procese biologice umane dificil de studiat direct.
O nouă etapă în cercetările echipei de la Stanford
În septembrie 2026, echipa lui Sergiu Pașca a anunțat o nouă realizare: transplantarea unor organoizi corticali umani, crescuți în laborator, în șoareci modificați genetic pentru a avea cea mai mare parte a cortexului cerebral absentă. Țesutul uman transplantat a supraviețuit, s-a dezvoltat și a format conexiuni funcționale cu creierul animalelor și cu măduva spinării. Studiul a fost publicat în revista științifică Nature.
Potrivit Stanford, modelul ar putea ajuta la cercetarea mecanismelor biologice din spatele unor afecțiuni precum schizofrenia, epilepsia, autismul sever și paralizia cerebrală. Cercetătorii urmăresc să înțeleagă mai bine cum apar aceste tulburări și să testeze posibile intervenții. Rezultatele nu reprezintă însă, în sine, un tratament disponibil pentru pacienți.
Alegerea în Academia Națională de Medicină din SUA vine în acest context al cercetărilor asupra dezvoltării creierului și a bolilor neuropsihiatrice. Instituția, înființată în 1970 sub numele de Institutul de Medicină, oferă analize și recomandări independente în domeniul sănătății și al științelor biomedicale. Odată cu noua serie de membri, academia depășește 2.600 de membri, dintre care peste 200 sunt membri internaționali.
Citește și:
Ce sunt organoizii:
Organoizii sunt structuri tridimensionale de țesut, crescute în laborator pornind de la celule stem, care reproduc parțial organizarea și funcțiile unor organe umane. În cercetarea lui Sergiu Pașca, organoizii cerebrali imită anumite regiuni ale creierului și permit studierea dezvoltării neuronilor, a formării conexiunilor dintre aceștia și a mecanismelor unor afecțiuni neurologice și psihiatrice. Deși nu sunt creiere umane complete și nu reproduc toate funcțiile unui creier real, aceste modele îi ajută pe cercetători să investigheze procese biologice greu de observat direct la oameni și să testeze experimental posibile abordări terapeutice.
