Închide

Cercetătorii din Cluj descoperă specie nouă de plantă în Dobrogea. „E o veste excepțională”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mart. 17, 2017 0 673

Cercetătorii clujeni contribuie la descoperirea unei specii noi de plantă în Dobrogea și-i dă nume – „aerel dobrogean” sau, pentru știință, Ferula mikraskythiana.

Descoperirea a fost făcută de o echipă de cadre didactice și cercetători ai UBB iar specia este clasificată, conform regulamentului Uniunii Internaționale a Conservării Naturii (IUCN), ca specie periclitată, căci singurele exemplare, în număr de 172, au fost găsite în Rezervația Pădurea Dumbrăveni.

Descoperirea e de fapt mai veche – mai exact plantele au fost găsite în 2014, dar abia acum se poate spune că fac parte dintr-o specie ce n-a fost catalogată încă. De atunci planta a fost analizată inclusiv genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume, explică echipa de cercetători. Cercetările au durat aproape trei ani, timp în care biologii au făcut morfometrie, analiză genetică, colaborare cu mai mulți experți, prelucrare de date, plus procesul de publicare a articolului științific, care poate dura luni bune, până la un an și jumătate.

Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, același botanist care a mai reușit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar și să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munților Rodnei, Saussurea porcii.

Mátis Attila și colega sa Havadtői Krisztina se aflau în mai 2014 în Rezervația Pădurea Dumbrăveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. Când au găsit planta, biologii au reușit doar să o încadreze în familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, pătrunjelul, mărarul. „Nici măcar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care conține toate speciile de plante cunoscute în flora României, așa că ne-am dat seama repede că avem de a face cu ceva inedit, dată fiind morfologia distinctă a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare și pețiolate, nu semănau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare găsite inițial nu era înflorit”, își amintește Mátis Attila, într-un articol publicat de SOR.

Prima ipoteză a biologilor a fost că au de a face cu o altă specie nouă pentru flora din România. Rezervația Pădurea Dumbrăveni se află foarte aproape de granița cu Bulgaria, deci erau șanse bune pentru identificarea unor specii prezente în flora țării vecine, dar nesemnalate încă la noi. În aceeași perioadă, cei doi biologi au mai găsit tot acolo o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens.

„În sezonul respectiv, am verificat plantele de mai multe ori pentru a investiga inflorescențele, dar acestea nu apăreau, iar rozetele de frunze se uscaseră în timpul verii. Când am revizitat locul la sfârșit de sezon, în septembrie, a ieșit la iveală că planta are un ciclu de viață special, cu reproducere în sezonul serotinal: frunzele apar în mai, se usucă la sfârșit de iunie, iar inflorescențele fără frunze apar în august și fructifică în septembrie. Aceste inflorescențe complexe sunt uriașe (până la 1.7 metri), caracteristice familiei Apiaceae (numite și Umbelliferae)”, povestește Mátis Attila.

Biologii au colectat frunze și au încercat să identifice genul. Au căutat specii similare în flora țărilor vecine. În zadar. Biologul Bartha László de la Universitatea Babeș Bolyai (Institute for Interdisciplinary Research in Bio-Nano-Sciences) Cluj a efectuat o investigație genetică folosind materialul colectat și astfel a fost identificat genul la care aparține noua specie. Este vorba de genul Ferula (denumirea populară: aerel).

Expertul în fitogeografie, Alexandru S. Bădărău de la UBB Cluj, a sugerat legătura cu o specie aparte de umbelifer, numită Eriosynaphe longifolia, din flora Rusiei și a Ucrainei. Specia are un areal îndepărtat de Dobrogea, dar similar în morfologie. Crește în stepele aride din regiunea vestică a Kazahstanului, prin sud-estul Rusiei și până în nordul peninsulei Crimeea. Despre această specie există foarte puține informații, așa că a fost contactat Sramkó Gábor din Ungaria. Acesta se afla în Rusia la momentul potrivit, a luat legătura cu colegii ruși și a colectat mostre din specia respectivă în zona râului Volga, în 2015. Noile analizele genetice au dovedit că ambele specii aparțin genului Ferula.

Investigațiile au continuat și pe teren. În 2015 și 2016 Mátis a vizitat de mai multe ori rezervația Pădurea Dumbrăveni, împreună cu colega Szabó Anna de la UBB Cluj, pentru a aduna date morfologice necesare pentru distincția speciei românești de cea rusească. Analizele comparative pentru morfologia fructelor, esențiale din punct de vedere taxonomic în cazul plantelor umbeliefere, au fost realizate de Thomas Kuhn de la UBB Cluj iar rezultatele au fost publicate în revista Phytotaxa, cea mai relevantă în materie de descriere a speciilor noi de plante.

Exemplarul pe baza cărei a fost descrisă noua specie (holotip) este depus la herbarul din Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca. Este cel care adună, în cataloage numeroase, cam toată flora României.

Herbarul din Cluj e nu doar cel mai mare din țară, ci printre cele mai mari din această parte a Europei, și nu doar atât, dar e și cel mai consultat de cercetători – iar cele două elemente se întrepătrund: când un biolog vrea să ducă o plantă indexată la un herbar din țară, îl preferă pe cel din Cluj, pentru că astfel și munca sa e descoperită. Citește aici un reportaj despre „Arca lui Ion” de la grădina botanică.

Biologii au mai căutat specia și în alte situri din Dobrogea, dar nu au mai găsit alte populații. Astfel, în momentul de față, specia este clasificată conform regulamentului IUCN ca specie Periclitată (Endangered). „Specia a supraviețuit în câteva pajiști stepice foarte bine conservate, care se formează pe pante abrupte, ca niște enclave în pădurea Dumbrăveni. Tocmai datorită izolării și a protecției oferite de pădure, au rezistat aceste plante. Turmele enorme de oi, care de altfel au distrus prin suprapășunat majoritatea pajiștilor stepice din restul Dobrogei, sunt principalul inamic al unei astfel de plante. Fără oi, s-a păstrat compoziția și structura specifică stepelor de odinioară în aceste enclave, care reprezintă un refugiu pentru multe specii stepice rare”, crede Mátis Attila.

Specii noi de plante sunt descrise zilnic cu zecile din zonele tropicale mai greu accesibile, dar descoperirea unei specii noi de plantă în Europa se întâmplă rar zilele noastre, pentru că aici cercetările au o istorie vastă și majoritatea zonelor au fost explorate destul de bine, adaugă el. Astfel, descoperirea are o valoare „incomensurabilă”.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Tags

Articole similare