Cercetătorii din Cluj descoperă specie nouă de dinozaur

Cercetătorii din Cluj descoperă specie nouă de dinozauri în Transilvania.

E vorba de fosilele unei șopârle care dovedește prezența unei noi familii denumite de către descoperitori Barbatteidae – aceștia sunt paleontologii Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și ai Muzeului Țării Crișurilor din Oradea.
Șopârla descoperită la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, încadrată într-un nou gen și nouă specie, a fost denumită Oardasaururs glyphis. Atingea în jur de 20 centimetri lungime și a viețuit la finele Mezozoicului în Cretacic, în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, pe un uscat insular, numit Insula Hațeg, din dispărutul Ocean Tethys, care ocupa la acea vreme o bună parte a Transilvaniei actuale. De altfel zona Hațegului e cunoscută pentru că e raiul paleontologilor – aici cercetătorii au găsit o mulțime de fosile, ba chiar au descoperit și specii noi, între care și cunoscuții dinozauri-pitici.

„Este o descoperire remarcabilă atât prin poziția sistematică a fosilei – nouă pentru știință – cât și prin faptul că iată, ea îmbogățește biodiversitatea Insulei Hațeg de la final de Mezozoic”, spune profesorul Vlad Codrea, de la UBB Cluj. „Este o dovadă a faptului că mai sunt încă suficiente elemente de cunoaștere care pot fi adăugate acestui uscat insular, de faimă mondială prin evoluția lumii vii care l-a caracterizat. Această mică șopârlă a viețuit în umbra dinozaurilor specifici acestei insule, parte dintre ei celebri prin faptul că au devenit ”pitici” pe parcursul istoriei lor din cauza vieții în mediul insular”. Dacă șopârla de la Oarda nu impresiona prin dimensiuni fiind mai degrabă mică, o formă înrudită denumită Barbatteius, definită de aceiași cercetători, ajungea la aproape un metru lungime.

„Ceea ce este caracteristic acestei șopârle este sculptura foarte evidentă a acoperișului cranian, cu creste separate de șanțuri care imprimă celui care privește imaginea generală a unei scrieri, de unde și denumirea speciei de ”glyphis”, care înseamnă „cu scriere, prin sculptare”, spune dr. Márton Venczel, de la Muzeul Țării Crișurulor.

Nici un comentariu

Actual de Cluj