Închide

Centrul Integrat de Transplant a fost acceptat în ansamblul de clinici universitare din Cluj. Clădirea, în sine, a fost lăudată. Arhitecții au cerut corecții pentru normalizarea, pe viitor, a traficului din zonă. Un medic român specializat în transplant care activează în Suedia a recomandat să se renunțe, dacă nu la titulatură, măcar la heliport

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - mai 27, 2021 0 588

Două clădiri, de peste 25 de metri, urmează să se construiască pe strada Victor Babeș în curtea spitalului de Pneumoftiziologie, între biserica de pe strada Hasdeu și respectiva arteră – o clădire cu 4 niveluri de subsol, parter, cinci etaje și unul retras iar cealaltă cu 4 niveluri de subsol, parter, 4 etaje și unul retras. Împreună vor forma Centrul Integrat de Transplant pe care Consiliul Județean și l-a asumat să îl construiască cu bani europeni, în locul fostului proiect de mall, Akademia Center, pornit pe același amplasament (cu subsoluri executate cu piloți forați și o investiție de 5 milioane de euro recuperată de Consiliul Județean după litigii cu partenerul din asociere).

Centrul de Transplant din Cluj a fost prezentat ca unic în Europa de Sud-Est și o premieră națională.

Acest Centru de Transplant, format din două corpuri de clădire, a fost gândit ca o unitate cu 300 de paturi, defalcate pe specialități de transplant dar și un număr de paturi pentru spitalizare de zi care va fi deservită de peste 160 de locuri de parcare, plus o parcare la sol pentru ambulanțe.

Proiectul urbanistic pentru Centrul de Transplant din Cluj a fost prezentat public de arhitectul Șerban Țigănaș la o ședință comună a comisiilor de urbanism ale Primăriei și Consiliului Județean în 27 aprilie. Proiectul pentru acest centru a fost generat în urma unui concurs de soluții câștigat de firma spaniolă Pieneaq și biroul clujean de proiectare Dico și Țigănaș.

Clădirea centrului a fost extrem de felicitată de toți arhitecții din cele două comisii, atât pentru partea de compoziție cât și pentru compartimentarea interioară sau imaginile cu fațadele prezentate în faza de concurs.

Urbanistic, ca să funcționeze, are nevoie însă de ajutor, cred mai mulți arhitecți din comisii. Problemele sale actuale și viitoare au fost semnalate însă, „cu mănuși”, de arhitecții din comisiile de urbanism. Aceștia au militat pentru necesitatea exproproperii insulei de clădiri cu pizzeriea Croco, ca să se rezolve problemele de trafic, chiar să se meargă și spre intersecția cu Pasteur și Gh. Marinescu, unde să se mai gândească o lărgire prin proceduri similare. S-a cerut să se prevadă o dezvoltare pentru zona de vizavi de acest centru, de pe strada Hasdeu (cu locuințe și servicii, plus campusul Studențesc Hasdeu), să se întregească proprietatea județului asupra terenului ocupat de zona clinicilor universitare prin cumpărarea parcelei private din această incintă. De asemenea, s-a adus în discuție o problemă de ani de zile a zonei, aceea că nu e deservită de transportul public, de un autobuz, deși e o zonă ocupată de clinici și spitale – oncologie, neurochirurgie, etc dar și una studențească.

Un medic, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, care lucrează de peste 15 ani la Centrul de Transplant din Göteborg din Suedia, a arătat două puncte vulnerabile pentru acest proiect: un heliport construit într-o zonă rezidențială e absolut nepotrivit și va genera foarte multe neplăceri iar să justifici construirea unei clădiri cu denumirea de „centru de transplant”, așa cum s-a întâmplat și cu spitalul de urgență de pe Bucium care acum a devenit academie de muzică, e și mai îngrijorător având în vedere că în România transplantul este în stadiu incipient. Ca să faci transplant îți trebuie donatori și în primul rând personal specializat, înainte de o clădire dedicată, a arătat Oltean.

În ciuda observațiilor, fiind un proiect public, el a fost avizat de principiu de ambii arhitecți șefi, de la municipiu și de la județ, însă avizele finale se vor scrie după ce proiectul va primi avizul de la siguranța circulației (comisie anunțată pentru ziua de 28 mai) și cel de la Autoritatea Aeronautică Civilă, având în vedere că se dorește ca pe una dintre clădiri să se amenajeze și un heliport.

 

 

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Centrul de Transplant Integrat studiază și reglementează întreaga zona situată în ansamblul medical de pe strada Clinicilor și artera Hasdeu, un teritoriu de peste 7,4 hectare, o zonă protejată aflată în proprietatea Consiliului Județean Cluj. Ei îi face acestui centru loc pe terenul de 1,5 hectare (parcela dedicată din curtea Spitalului de Pneumoftiziologie) și rezolvă și alte probleme tehnice de poziționare a subsolurilor viitoarelor clădiri în cadrul incintei Spitalului Județean de Urgență Cluj care are intrare de pe strada Clinicilor.

PUZ-ul a fost prezentat de arhitectul Șerban Țigănaș. E întocmit de Alexandrina Kiss și arh. urb. Suzana Dumitrescu.

„Centrul Integrat de Transplant va face parte din structura Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. Proiectul are un puternic caracter inovator, urmărind realizarea primului centru de transplant din țară
care acomodează toate facilitățile necesare pentru patru tipuri de transplant: de cord, de plămân,  hepatic și renal”, se arată în documentație.

PUZ-ul spune clar că nu reglementează parcela ocupată de biserica din curtea Spitalului de Pneumoftiziologie dar și parcela privată situată între clădirea Universității de Medicină și Farmacie de pe strada Victor Babeș și amplasamentulul viitorului centru.

Prin documentație urmează se reglementeză terenului în așa fel încât să se edifice două clădiri, unite între ele printr-un portic, clădiri cu înălțime maximă de 28,5, respectiv 25,5 metri – o clădire cu 4 niveluri de subsol, parter, cinci etaje și unul tehnic (pentru un heliport) pe strada V. Babeș iar cealaltă, cu 4 niveluri de subsol, parter, 4 etaje, situată pe Aleea Studenților, lângă biserica din curtea Spitalului de Pneumoftiziologie. Acestea unează să fie deservite de parcări subterane – 160 de locuri de parcare pentru personal, pacienți și aparținători dar și de o platformă specială destinată doar ambulanțelor, platformă amenajată la sol.

Accesul se va face din strada Victor Babeș, unde este intrarea principală în acest centru și unde va funcționa și platforma de parcare pentru ambulanțe, dar se va face intrarea și în parkingul subteran. De asemenea, se propune și utilizarea aleei de acces a Spitalului de Pneumoftiziologie de pe strada Hasdeu (acces logistic și la morga din subsol). Potrivit PUZ-ului, nu se pun probleme majore de aglomerare a traficului în zona unde va fi amplasat acest centru.

 

(sursă PUZ Centru Integrat de Transplant)

În cadrul prezentării, arhitectul Șerban Țigănaș (acum decan al Facultării de Arhitectură din Cluj) a prezentat date privind: ansamblul de clinici medicale situate între strada Clinicilor și strada Hadeu, fostul proiect de mall al Consiliului Județean început pe amplasament (o imagine privind felul în care era gândit să arate), un tabel cu stadiul avizelor pentru PUZ, dar și date din studiul de trafic aferent proiectului. Proiectul se va supune atenției comisiei de circulație la o ședință convocată în 28 mai, după cum a ținut să precizeze arhitectul. Deocamdată, nu a fost obținut nici avizul de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având în vedere heliportul dorit pe una dintre clădirie centrului, a mai spus Țigănaș. Arhitectul a mai spus că se vor menține actualele sensuri pentru traficul din zonă – sens unic pe Victor Babeș, sens dublu pe strada Hasdeu, sens unic pe Marinescu și sens unic pe strada Pasteur.

Ce au spus arhitecții din Comisiile de Urbanism 

După prezentare, s-au făcut observații.

Arhitectul Marcel Crișan din comisia de urbanism a Primăriei a sugerat Consiliului Județean să ia în calcul cumpărarea parcelei private între viitorul Centru de Transplant și clădirea UMF de pe stradaVictor Babeș pentru a relaționa așa cum trebuie clădirile.

Arhitectul Octav Olănescu (cel care a făcut parte din echipa clasată pe locul II la concursul de soluții pentru Centrul de Transplant), membru în ambele comisii, a semnalat scăparea studiului de a prevedea ceea ce se va întâmpla cu zona clinicilor medicale odată edificat Spitalul de Urgență anunțat în Florești dar și cum va evolua zona adiacentă centrului de Transplant, de pe starda Hasdeu unde sunt clădiri de locuit dar și campusul Universitar al UBB. De asemenea, a ținut să semnaleze faptul că studiul nu propune corecția rețelei de trafic prin renunțarea la insula de clădiri dintre strada Hasdeu și Aleea Studenților, vitală pentru funcționarea corectă a Centrului de Transplant.

Arhitectul Radu Spânu (în mandatul căruia de arhitect șef al județului s-a generat proiectul mall-ului) mebru în Comisia de Urbanism a Județului a ținut să spună că fostul proiect Academia Center propunea o încărcare mult mai mare a tarficului, având 300 de parcări propuse.

Arhitectul Cristi Urcan (fost discipol a lui Țigănaș și fost angajat la firma sa de proiectare) din comisia de urbanism a Primăriei a ținut să felicite „compoziția carteziană a ansamblului” și să spună că Centrul de Transplant va da tonul zonei Victor Babeș.

Arhitecții Vlad Negru (membru în ambele comisii) și Dan Domșa (membru în comisia Primăriei) au susținut și ei necesitatea unor corecții ale arterelor din zonă pentru optimizarea traficului și au împărtășit opinia colegului Olănescu. Negru a spus că exproprierea insulei de pe Aleea Studenților n-ar trebui să constituie o problemă, având în vedere că sunt doar 1000 și ceva de metri pătrați. Domșa a propus o gândire similară și în zona Pasteur și Gh. Marinescu.

Conferențiarul universitar Titus Man din comisia de urbanism a Județului a ținut să întărească problema legată de corecțiile arterelor din această zonă arătând că ea, fiind una și univesitară și medicală, nu beneficiază în prezent de transport în comun.

Mirela Mărincean șefa de la Serviciul de Siguranță a Circulației din Primărie a ținut să intervină și să spună că, de fapt, există un microbuz care deservește zona și că, pe viitor, ar putea să fie studiată și introducerea unui autobuz.

Arhitectul șef de la municipiu, Daniel Pop, a ținut să spună că viitorul Centru ar avea nevoie de o bandă suplimentară de trafic în zona străzii Babeș, însă a arătat că e convins că propunerea și detaliile se vor discuta și la comisia de siguranța circulației.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a arătat că se are în vedere cumpărarea terenului dintre Centrul de Transplant și clădirea UMF, prin exercitarea dreptului de preempțiune și în funcție de ce bani va avea Județul. Celelalte chestiuni legate de exproprierea insulei cu pizzeria Croco, au fost lăsate în suspensie.

Mai ales că au lipsit de la discuții primarul Emil Boc și președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, cei care conduc, de obicei, comisiile de urbanism de la municipiu și județ iar proprietatea din zona respectivă e gestionată de milionari ai Clujului.

Ce a reproșat proiectului un chirurg  format în Cluj care lucrează la Centrul de Transplant din Goteborg, Suedia

Toți arhitecții din comisie au felicitat clădirea în sine a Centrului, atât pentru compoziție, cât și pentru fațade sau compartimentare. Inclusiv chirurgul Mihai Oltean care lucrează în Suedia la Centrul de Transplant din Göteborg de peste 15 ani a spus că e una similară cu ce există la ei. Oltean a ținut să intre la ședința de urbanism, după cum a spus, fiind absolvent al Universității de Medicină din Cluj din 200o și legat de oraș, mai ales că a aflat de acest proiect din media și ultima dată a fost în Cluj-Napoca, la începutul lunii mai, de sărbătorile pascale.

Medicul a prezentat o serie de cifre, de practici și de imagini ale centrului de transplant din Göteborg unde lucrează. A ținut să amitească că are colaborări cu toți colegii din domeniu transplantului din România.

El a arătat însă că, ca să faci transplant în România, nu e nevoie să constuiești un centru sau o clădire dedicată cu acest nume, mai ales că transplantul e încă la nivel de pionierat în România și Clujul riscă să fie din nou în situația în care se va repeta cazul Spitalul de Urgență, clădire începută pe strada Bucium în Mănăștur, încremenită ca structură de beton ani de zile și acum reconvertită în Academie de Muzică. Adică, odată edificat, centrul are șanse mari să fie o clădire goală sau utilizată pentru alte funcțiuni decât transplantul, crede Oltean. Chirurgul a ținut să spună că la Göteborg se fac de două ori mai multe transplanturi de rinichi  și de 8 ori mai multe transplanturi de cord decât în România.

“Nu spun să nu faceți o clinică, dar de ce se numește centru de transplant? Clujul și România merită o asemenea clinică, dar nu un spital lipsește, ci resursa umană și donatorii”, a spus Oltean.

Medicul a mai criticat un aspect al proiectului și anume heliportul propus pe una dintre clădiri. Potrivit lui, amenajarea unei astfel de funcțiuni într-o zonă rezidențială ar fi un dezastru iar toți cei de acolo „vor avea numai gânduri bune” pentru „cine a proiectat așa ceva”.

“Noi nu avem heliport la Centrul de Transplant în Suedia. Mergem cu mașini iar dacă vrem să zburăm mergem la aeroport. Cu mare respect vă spun, nu știu dacă ați stat lângă un elicopter când pornește. Face o gălăgie cum nu vă închipuiți. Este o nebunie, va deranja mii de oameni, mai ales dacă aterizează noaptea. Acest lucru îmi dă senzația unui proiect făcut pe genunchi”, a arătat Oltean.

În discuție a intervenit și medicul clujean Andrei Leșan, implicat în programul național de transplant, cel de la care ar pornit ideea amenajării Centrului de Transplant Integrat în Cluj, după cum a spus arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță.  Leșan a spus că existența fizică a unui astfel de centru ar încuraja optimizarea procedurii în România și ar da încredere atât populației cât și donatorilor. Cât despre personal, el s-a declarat încrezător că se va putea face specializare atât în România, cât și prin programe cu instituții de transplant europene, aflate deja în colaborare cu țara noastră, pe specialități de transplant.

„Trebuie să avem încredere în acest proiect, pentru că eu spun că avem și specialiști în programul național de transplant dar și tot mai mulți donatori. Momentan sunt mult sub ce este nevoie, în condițiile în care în țară sunt numeroși pacienți cu patologie terminală, dar numărul donatorilor a crescut semnificativ, inclusiv în pandemie”, a adăugat medicul clujean.

În schimb, Salanță a arătat că, dacă problema cea mai mare este denumirea aleasă, atunci, peste 5 ani, când estimează că va fi gata Centrul, îi invită pe Oltean să se reîntoarcă în România să împărtășească din experiența sa în transplant, mai ales că centrul e prevăzut a avea și o componentă de cercetare dar și una universitară. „Facem concurs pentru nume dacă vreți”, a mai oferit o rezolvare Salanță.

„Să trăim și să vedem. Până atunci, să ne vaccinăm”, a fost răspunsul lui Oltean. El a mai ținut să amintească celor prezenți cât de abominabilă este clădirea UMF de pe strada Victor Babeș, cu lifturi minuscule și scări pe care abia se poate urca.

 

(schiță a deplasărilor din Goteborg)

Despre heliport, Salanță a spus că e o oportunitate pentru Cluj de a dezvolta de la 0 pe o clădire o astfel de funcțiune, mai ales că Ispectoratul pentru Situații de Urgență a subliniat cât este de important ca elicopterele să aterizeze cât mai aproape de unitățile medicale din Cluj și a cerut acest heliport de ani de zile.

„De ce nu aterizează pe stadion”, a plusat Oltean. În schimb, arhitectul șef a spus că există și constângeri legate de trafic, dar a arătat că există și variante alternative pentru elicoptere, arătând că chestiunea se va mai analiza.

În ciuda observațiilor, fiind un proiect public, el a fost avizat de principiu de ambii arhitecți șefi, de la municipiu și de la județ, fără sarcini suplimentare, însă avizele finale se vor scrie după ce proiectul va primi avizul de la siguranța circulației (comisie anunțată pentru ziua de 28 mai) și cel de la Autoritatea Aeronautică Civilă, având în vedere că se dorește ca pe una dintre clădiri să se amenajeze și un heliport.

 

Consiliul Județean a încheiat deja la finalul anului trecut un contract cu asocierea Pineaq din Spania – Dico și Țigănaș din Cluj pentru proiectarea Centrului de Transplant (14 luni) plus asistență tehnică pe durata edificării centrului (46 de luni), contract în valoare de peste 3,2 milioane de euro. Aceasta în urma unui concurs de soluții cu participare și internațională și peste 40 de proiecte înscrise în competiție. Județul vrea să finanțeze acest proiect din fonduri europene.

 

CENTRUL DE TRANSPLANT – PUZ și date prezentate în ședința comună a Comisiilor de Urbanism

 

(rețeua de străzi, și viitorul centru)

(Arh. Șerban Țigănaș, cifrele Centrului de Transplant și o simulare a volumelor celor două clădiri care îl compun)

(echipa de proiectare a Centrului de Transplant)

(Imagine cu fostul proiect Academia Center plănui de Consiliul Județean pe amplasamentul actualului Centru de Transplant)

(Teritoriul de 7,4 hectare studiat prin PUZ-ul Centrului de Transplant)

(situație existentă)

(situație propusă prin PUZ)

(Stadiu avize PUZ)

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare