Ce spun clujenii care au fost aleși să se ocupe de moștenirea Timișoarei- Capitală Europeană a Culturii 2021

O echipă de clujeni a fost desemnată drept câștigătoare la concursul de soluții organizat de Primăria Timișoara pentru realizarea centrului Multiplexity, un centru de artă, tehnologie și experiment care s-a dorit în oraș prin transformarea unor spații de patrimoniu industrial ale regiei locale de transport. Acest obiectiv ar urma să fie moștenirea Timișoarei2021 – Capitală Europenă a Culturii.

Biroul Individual de Arhitectură Șerban Daniel Lucian din Cluj (autori principali  Andrei Bacoșcă, Mădălina Doroftei, Ruxandra Grigoraș, Lázár Csaba, Mădălina Perju și Daniel Șerban) a câștigat premiul I și contractul de proiectare pentru Multiplexity, contract de peste 2,5 milioane lei. La concursul organizat la Timișoara au fost înscrise 28 de proiecte.

”Este vorba despre un demers atent și responsabil, care răspunde cu sensibilitate și precizie obiectivelor concursului și păstrează sau generează spații valoroase. Juriul a apreciat realizarea unei curți interioare semi-publice prin demolarea actualei centrale termice (fără valoare istorică sau arhitecturală). Chiar și în condițiile eliminării unui corp existent, proiectul reușește să nu construiască în plus. Nu se ocupă, ci se eliberează spațiul. Gestul este susținut prin deschiderea spațiilor de pe cele trei laturi ale noii curți, prin plantarea masivă cu arbori în zona dinspre laturile de sud și de est ale terenului și prin legătura cu spațiul dinspre bulevardul Take Ionescu. Acesta se anunță a fi un loc generos, spectaculos și pregătit pentru scenarii extrem de diferite – de la folosirea de zi cu zi de către echipa centrului și de către locuitorii orașului, la evenimente de anvergură. În acest sens, juriul recomandă reanalizarea amplasării locuințelor pentru rezidențe artistice (a se vedea, în acest sens, și recomandările generale).Amplasarea construcției ce adăpostește spațiul imersiv în centrul uneia dintre halele C1 îl transformă pe acesta într-un centru de interes al ansamblului, delimitând în același timp un hol de intrare. Cealaltă hală devine un spațiu larg și flexibil” , sunt considerațiile juriului privind proiectul câștigător.

Daniel Lucian Șeban și Andrei Bacoșcă, parte a echipei de proiect, au vorbit despre dorința de a pune în valoare patrimoniul industrial de la Timișoara în acest Multiplexity, despre concurs, premiu și viitorul pe care îl văd pentru acest centru.

Arhitectul Andrei Bacoșcă

Rep: -V-ati asteptat la un premiu?

Andrei Bacoșcă: – În momentul în care am terminat am fost destul de mulțumiți de proiect și cred că aveam motive să sperăm la un premiu. Sigur că niciodată nu poți ști ce propun ceilalți concurenți, sunt arhitecți foarte buni care participă la concursuri.

Rep: – De ce credeti că ați câștigat la Timișoara și nu la Cluj, unde ați mai participat la concursuri?

A. B.: – Nu cred că există o rețetă pentru a câștiga concursuri, pur și simplu proiectele ce au câștigat la Cluj erau mai bune. Însă, doi dintre noi am făcut parte din echipa ce a câștigat concursul pentru strada Mihail Kogălniceanu.

Rep:- Cât timp ați lucrat să pregătiți proiectul din Timișoara?

A.B.: -Cam două luni a fost perioada dintre lansarea concursului și predare, dar nu se poate spune foarte precis. Munca se împarte în etape cu ritmuri și eforturi diferite, foarte multă documentare, analiză, discuții și încercări, apoi detaliere și redactare.

Rep: -Care este cea mai spectaculoasa parte a sa în opinia dumneavoastră?

A.B.: – Clădirile de patrimoniu industrial și felul în care acest ansamblu vorbește despre trecutul orașului, dezvoltarea dotărilor urbane la Timișoara fiind destul de timpurie față de restul țării. Nu a fost nevoie de o intervenție nouă care să fie spectaculoasă, doar de punerea lor în valoare – atitudine care cred că a fost comună în proiectele premiate – cu atât mai mult cu cât acest lucru este deosebit de rar în România. Din păcate, alte clădiri de acest fel sunt pe cale să cadă în ruină, dacă nu sunt chiar demolate deliberat.

Rep: -Cum vi se pare numele ales pentru acest centru? Ați pune alt nume?

A.B.: -Nu i-aș pune alt nume, însă cred că mai importante vor fi calitatea locului și, apoi, a conținutului. Din acest punct de vedere, sunt destul de optimist.

Rep:- Care va fi cea mai grea parte a proiectului, acum că trebuie să vă apucați de el?

A.B: – Mai tot timpul când ai de-a face cu clădiri de patrimoniu ești confruntat cu decizii dificile pentru că trebuie să le adaptezi unor noi cerințe tehnice și funcționale, dar să le conservi în același timp substanța. De asemenea, șantierele de restaurare sunt mai solicitante și imprevizibile decât la o construcție nouă.

Rep:- Din afară, cei de la Cluj nu mai cred în TM2021, mai ales având în vedere disputele interne de la nivelul administrației locale. Voi cum de ați îndrăznit să mergeți la concurs?

A.B.: -Nu am urmărit aceste dispute, acum aud prima dată. Am decis să participăm fără rezerve.

Rep: -Cum va funcționa centrul după transformarea pe care ați propus-o prin proiectul vostru?

A.B.:- Funcțiunile cerute prin temă sunt destul de diverse, cea mai specifică fiind un spațiu imersiv. Altele sunt mai flexibile, același spațiu fiind adaptabil pentru a găzdui expoziții, evenimente, conferințe sau ateliere. Flexibilitatea este, în opinia mea, calitatea principală a oricărui spațiu pentru cultură contemporan. Sunt prevăzute și un bistro, o mediatecă, spații de lucru, de producție digitală și reședințe temporare pentru artiști. Un rol important îl au și spațiile exterioare, deschise locuitorilor orașului și animate de activitatea centrului cultural.

Rep: – L-ați cunoscut pe primarul Nicolae Robu? E atât de dificil cum îl descriu arhitecții?

A.B.: – L-am întîlnit foarte scurt în atmosfera formală a anunțării rezultatelor.

Rep:- Dacă se poate sa ne spuneți cateva lucruri despre echipă…

A.B.: -Avem experiențe de lucru complementare și diverse. Am lucrat și la proiecte de mici dimensiuni și la proiecte publice sau private ample, de la reabilitări de clădiri de patrimoniu la urbanism, amenajări de spații publice, echipamente publice sau clădiri rezidențiale.

Arhitectul Daniel Lucian Șerban:

Rep: -Ce e Multiplexity? Un fel de muzeul al știnței care se dorește și la Cluj?

Daniel Lucian Șerban:-  Este un Centru de artă, tehnologie și experiment – așa se intitulează – un complex polifuncțional care include producție digitală, expoziții de diverse feluri, ateliere, spectacole și care face parte din oferta de spații și evenimente pregătite de oraș pentru proiectul Capitala Europeană a Culturii 2021. Cred că ceea ce se dorește la Cluj este diferit, din ce știu și eu, un muzeu dedicat științei. Totodată pentru Cluj se discută de o clădire nouă, ori la Timișoara centrul va fi realizat într-un ansamblu de vechi ateliere de reparații ale regiei de transport în comun, un complex de patrimoniu industrial.

Rep: – De ce v-a atras concursul de la Timișoara chiar dacă înțeleg că tema nu a fost destul de explicită, după cum ați spus public, că ați înțeles-o pe parcurs?

D.L.Ș: – Tema este clară, însă nu neapărat și ușoară. Spuneam ca ne-a luat timp să o prelucrăm și să apreciem bine cum se poate face loc tuturor funcțiunilor cerute în interiorul ansamblului existent. Asta presupunea o serie de încercări de a testa capacități și relații, având ca marjă în special utilizarea flexibilă a unor spații interioare. Trebuiau în același timp asumate atitudini în privința relațiilor ansamblului cu spațiile publice adiacente, ori amplasamentul are o anumită complexitate, este atipic prin funcțiunea sa actuală în locul în care se află în oraș, într-un context construit care astăzi se schimbă foarte mult. De ce ne-a atras – pentru că locul este foarte frumos, în termeni de patrimoniu construit conținut și de atmosferă, iar cerințele temei cu siguranță interesante.

Rep: – De ce vă plac concursurile? E o pasiune prietenească?

D.L.Ș: – Nu sunt un hobby, avem altele. Concursurile sunt în primul rând un instrument foarte bun, folosit cu succes și la Cluj, de a asigura proiecte de calitate pentru investițiile publice. Ne plac pentru că ridică anumite probleme, pentru că în general abordează teme de mare complexitate, în locuri valoroase din diverse puncte de vedere și totul într-o formă condensată. Sunt exerciții importante pentru profesia noastră. Se pot învața multe dintr-un concurs, iar da, în acest sens ar avea legatură și cu școala.

Rep: -Reușiți să proiectați până la toamnă acest centru, așa cum scrie presa locală, tocmai pentru a se putea organiza licitația de execuție și a se începe construcția în vara lui 2021?

D.L. Ș: – Calendarul de proiect ar urma să fie discutat. Se dorește conform temei de concurs o realizare în etape, care să permită deschiderea treptată spre public a diferitelor sectoare ale centrului, dintre care unele cu ocazia evenimentelor planificate pentru anul viitor.

Rep:- Deja există comentarii și arhitecții clujeni sceptici că nu se va mai construi acest Multiplexity. Voi, cum simțiți viitorul proiectului?

D.L. Ș:- Se vorbește de posibilitatea amânării evenimentelor din cadrul Capitalei Culturii 2021 pentru un alt an, datorită pandemiei, decizie care din ce știu nu a fost încă luată. Desigur, între timp pot apărea diverse ipoteze.

Rep: -Sunteți pregătiți să lucrați cu primarul Nicolae Robu despre care arhitecții spun că e dificil de lucrat cu el?

D.L. Ș:-Ne pregătim pentru un proiect de durată și greu, în care vor exista și anumite necunoscute, dar nu avem motive să credem altceva decât că primaria Timișoara va fi un partener bun.

Rep: -Cum a fost primul contact cu administrația locală?

D.L.Ș: -Pozitiv, am avut plăcerea să cunoaștem persoane foarte deschise din partea adminstrației locale.

Centrul de artă, tehnologie și experiment Multiplexity din Timișoara e văzut ca cea mai importantă moștenire a Timișoarei 2021 – Capitală Europeană a Culturii. El urmează să înglobeze Muzeul de Transport Corneliu Miklos și să aducă noi spații în locul atelierelor regiei de transport de pe Bd. Take Ionescu. Urmează să înglobeze spații multifuncționale, săli de expoziții, laboratoare interactive pentru copii și adulți. Primele estimări din dosarul de candidatură al orașului vorbesc de o investiție de 12 milioane le euro. Primele demersuri pentru MultipleXity au avut loc în august 2019, când Primăria a acceptat propunerea Ordinului Arhitecților de a organiza un concurs de soluții. Concursul a fost lansat abia anul acesta, după ce Consiliul Local din Timișoara a înțeles cu greu ce înseamnă acesta și a acceptat sumele propuse pentru premiere și contractul de proiectare câștigător.

Timișoara ar trebui să fie Capitală Culturală Europeană în 2021. Pandemia de coronavirus ar putea aduce o decalare a anului, autoritățile locale avansând și anul 2023 ca posibil an în care Timișoara să fie Capitală Europeană a Culturii. Deocamdată o decizie în acest sens nu s-a luat.

Proiectul câștigător propus de clujeni:

Spații Exterioare: 

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.