Ce rol joacă mall-ul în viața orașelor? Schimbarea de la consumerism post-comunist la experiența socială
ActualitateDezvoltareEconomieSocialTop News by Actual de Cluj - oct. 17, 2023 0 901
Orașele României încă suferă din cauza sistematizării comuniste, atunci când cartierele erau gândite să descurajeze socializarea, așa-zisele „cartiere-dormitor”. Schimbarea de paradigmă în dezvoltarea urbană se simte tot mai mult prin construirea proiectelor de regenerare urbană care redesenează harta orașelor și le fac mai prietenoase, oferind infrastructura socială care facilitează conectivitatea interumană. Este cazul Clujului, Iașului, Timișoarei, Brașovului, care au înțeles schimbarea societății, au încurajat investițiile pentru a genera o transformare reală, așteptată de comunitate, care a adăugat calitate vieții urbane.
Sociologul Barbu Mateescu a făcut pentru Republica.ro o analiză a evoluției urbane din România, de la comunism până în ziua de azi, într-un proiect editorial despre tema regenerării urbane, susținut de grupul Iulius, al cărui nume este asociat conceptului, fiind cei care au realizat prima investiție de tipul acesta, acum mai bine de 10 ani, în Iași.
Acesta observă schimbarea societății, de la consumerismul post-comunist al anilor ’90, alimentat de filmele americane – când românii visau să își cumpere o mașină, astfel încât s-a ajuns în situația unor orașe depopulate din cauza migrației în Occident, dar sufocate de mașini – și până în prezent, când generațiile emergente dau tonul schimbării. Sociologul arată că generația tânără apreciază socializarea și experiențele și sunt mult mai sensibili la calitatea vieții urbane, la felul în care se schimbă locul unde trăiesc. „Orașele noastre, geografic vorbind, au fost în 1945 extrem de mici ca suprafață în raport cu ce sunt ele astăzi. Extinderea lor a fost realizată în epoca comunistă: strict ca arie, toate și-au mărit suprafața de cel puțin 3-4 ori, iar logica comunistă era bazată pe productivitate, nu pe calitatea vieții. Puzzle-ul pe care încearcă să-l rezolve autoritățile din România e altul decât din orașele din Europa de Vest sau chiar din Europa Centrală, care au avut alte priorități de dezvoltare”, explică Barbu Mateescu.
În acest context, proiectele de regenerare urbană sunt relevante pentru că ele corespund noilor așteptări ale societății. Iar astfel de proiecte se dezvoltă cu implicarea publicului care este consultat în privința felului în care dorește să se dezvolte orașul mai departe. Echilibrul muncă – viață nu mai este un moft, ci un avantaj al orașului pentru a-și „fideliza” locuitorii, astfel că sunt tot mai apreciate proiectele care oferă servicii diverse – retail, office, entertainment – adevărate spații comunitare în care publicul se regăsește și alege să își petreacă timpul.
Tocmai nevoia de experiențe și de socializare a făcut ca mall-urile să devină atât de atractive, pe măsură ce au evoluat și au mutat focusul de pe componenta strict comercială pe cea socială. Mai ales în cazul proiectelor care propun restructurare urbană, pentru că răspund și nevoilor de servicii variate, în același loc în care găsești și evenimente, săli de fitness, locuri de muncă, activități de relaxare.
„E o poftă mare pentru activități comune (…) Un mall va fi ceva mai complex”
„Mallurile își schimbă acum puțin textura și nu mă refer doar la pandemie. Nevoile s-au complicat și acum un mall din Europa nu mai e doar un loc în care faci cumpărături, ci oferă o experiență mai sofisticată din punct de vedere senzorial sau intelectual. Poate vezi un film, poate e un magazin acolo care are niște lucruri mai creative, mai interesante, artizanale, oferă și locuri de activități comune. Și e o poftă foarte mare pentru activități comune, este un lucru de care noi, ca oameni, avem nevoie, sunt mecanisme în corpul nostru formate de sute de ani care se activează în timpul activităților comune (…) Un mall va fi ceva mai complex, pentru că va trebui să deservească niște nevoi noi. Nu mai există locuri să te aduni cu oamenii”, punctează Barbu Mateescu impactul mall-urilor viitorului de a consolida comunități.
Un proiect focusat pe experiențe multiple propune Iulius pentru fosta platformă Carbochim, acolo unde vrea să dezvolte spații de retail, birouri, locuințe, centru cultural, un nou parc, centre de entertainment family-friendly, restaurante concept. Proiectul ar urma să deschidă și să ofere publicului arealul industrial, ca parte activă a orașului, funcțiunile în sine fiind rezultatul unei consultări publice care se realizează continuu din primăvara anului trecut. Așa cum este prezentat proiectul, va fi un centru de interes pentru comunitatea clujeană, tocmai pentru că pune accentul pe factorul uman.
