Începând din 23 septembrie, toți cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj și au împlinit vârsta de 18 ani își pot exprima votul pentru proiectele preferate. În cursă au rămas 40 de proiecte eligibile selectate de către Primărie dintr-un total de 199 de inițiative propuse în cadrul procesului de bugetare participativă.
Proiectele vizează modernizarea unor străzi sau piațete din cartierele clujene prin creșterea spațiului pietonal, transformarea Canalului Morii într-o zonă mai prietenoasă, accesibilizarea pădurii Făget pentru plimbare, creșterea calității sistemului de semnalizare pentru bicicliști, îmbunătățirea zonelor de joacă pentru copii dar și a parcurilor pentru căței, sau un proiect prin care Primăria este pusă să își facă strategie pe bune pentru îmbunătățirea calității aerului din Cluj. Se propune chiar și un concurs de soluții pentru creșterea confortului urban în zona campusului studențesc Hasdeu, înființarea a două muzee, din care unul on-line sau crearea de aplicații cu toată viața socială a orașului sau cu principalele clădiri din Cluj „traduse” pentru nevăzători.
Primele 15 proiecte clasate după etapale de vot vor fi implementate cu fonduri de la bugetul local începând din 2020.
Primăria a primit 199 de propuneri de proiecte în cadrul procesului de bugetare participativă din 2019. Au fost selectate doar 40 de proiecte care au fost declarate eligibile.
La secțiunea „alei, trotuare și zone pietonale” au fost selectate ca eligibile cele mai multe proiecte, mai precis 10 proiecte. Inițiativele vizează crearea unor alei de plimbare prin Pădurea Făget, marcaje la trecerile de pietoni pentru biciclete dar și semafoare dedicate, transformare în zonă semipietonală a aleii Valeriu Bologa din cartierul Gheorgheni, înfrumusețarea trecerilor de pietoni din oraș prin introducerea de elemente decorative, reamenajarea zonei pietonale din Piața Mărăști, reabilitarea trotuarului de pe strada Bucegi nr.2, înlocuirea stâlpișorilor care delimitează trotuarele cu jardiniere, reamenajarea străzilor Răvașului și Ciobanului prin creșterea spațiului pietonal dar și un concurs de soluții pentru creșterea confortului urban pe străzile Clinicilor, Victor Babeș, Hașdeu și Piezisă, precum și crearea unui nou parc pe strada Victor Babeș (amplasamentul este în mare parte deținut de CJ Cluj, iar restul spațiului poate fi expropriat pentru caz de utilitate publică).
La capitolul „amenajarea spații publice” au fost selectate un număr de 9 proiecte care vizează modernizarea unor zone din cartierele clujene ignorate până acum de Primărie dar și un proiect anunțat deja de municipalitate – reamenajarea Canalului Morii, în zonele unde se poate face acest lucru.
„Propun demararea unui studiu de fezabilitate urmat de execuția lucrării pentru readucerea sa la un stadiu decent pentru secolul în care trăim. Momentan zonele arată ca și cum ar fi părăsite, gunoaiele predomină în albie, mâlul este depus peste tot, copacii si buruienile sunt crescute haotic”, scrie Mihai Palade despre inițiativa de modernizare a Canalului Morii. Primăria a început un astfel de proiect în Grigorescu, după cereri venite de la societatea civilă, pe o porțiune unde cursul de apă nu este betonat, propunerea de reamenajare urmând să fie făcută de Planwerk, biroul de proiectare contractat de municipalitate. Celelalte proiecte vizează reducerea poluării luminoase, amenajarea unei grădini urbane comunitare în parcul sportiv Gheorgheni, în zona dinspre Sopor, lângă zona de grătare/foișor, modernizarea aleii Bâlea sau a zonei Minerva din cartierul Mănăștur, montarea de stații de schimbare bebeluși în locurile publice, continuarea amenajării de platforme inteligente pentru gunoi, crearea unei mini-rampe de ciment pentru skateboarding sub podul Mărăști sau extinderea cișmelelor publice.
La secțiunea „spații verzi și locuri de joacă” se află în cursă șapte proiecte. Clujenii propun amenajarea de grădini verzi pe blocuri prin motivarea poprietarilor de imobile să își renoveze imobilele din punct de vedere ecologic prin investiția în panouri solare/grădini urbane, înlocuirea gardului viu mic din Parcul Central, pe lungimea străzii Splaiul Independenței (aprox 700m) cu un gard viu mai înalt (de 2.20m), amenajarea unei piste pentru automodele off-road într-un parc din Cluj, dotări cu mobilier a locurilor de joacă pentru câini, montarea de aparate de joacă pentru copii cu dizabilități sau completarea spațiilor de joacă existente cu elemente care sa stimuleze curiozitatea intelectuală a copiilor, cum ar fi șahul, jocuri cu numere sau jocuri muzicale și jocuri care invită la colaborare sau competiție.
Un alt proiect indică Primăriei să aplice în Cluj-Napoca o strategie pentru îmbunătățirea calității aerului prin plantarea în oraș: de copaci cât mai mari în tot orasul (se pot alege anumite tipuri de copaci care să elimine poluanții prezenți în aer), de copaci inteligenți acolo unde spațiul nu permite, de fațade verzi pentru clădiri sau de garduri vii între străzi și trotuare.
La capitolul „mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației” au rămas în cursă 6 proiecte care vizează montarea de rasteluri pentru biciclete în zona centrală, modernizarea iluminatului public și suprailuminarea trecerilor de pietoni de pe B-dul Muncii, amenajarea unui parking la depoul de autobuze de pe strada Lunii prin inițierea unui proiect urbanistic de regenerare urbană, montarea de semafoare inteligente pentru mașini la intersecțiile cu linia de tramvai sau introducerea de uniformă pentru conducătorii mijloacelor de transport în comun.
La secțiunea „infrastructură educațională și culturală” pot fi votate 4 proiecte care implică realizarea unui perete legal unde doritorii pot exersa arta stradală, montarea de panouri fotovoltaice pe școli, crearea unui muzeu al transportului public în Cluj și implicarea artiștilor clujeni în decorarea fațadelor blocurilor din oraș.
La ultima categorie – „Orașul digital” – au fost declarate eligibile tot 4 proiecte prin care se propune crearea unei aplicații care să cuprindă toată viața socială a orașului, a unei platforme și aplicații pentru dezbaterile publice care să reunească toți actorii implicați, a unei aplicații destinate nevăzătorilor dar și organizarea on-line a unui muzeu dedicat contribuției Clujului la Marea Unire cu o componentă și offline.
Prima etapă de vot are loc în perioada 23 septembrie- 20 octombrie. În această primă etapă de vot, fiecare cetățean are 6 voturi, câte un vot pentru fiecare dintre cele șase domenii. Procesul de vot are loc exclusiv online, prin intermediul platformei
www.bugetareparticipativa.ro.
Pentru a putea vota, este necesară crearea unui cont pe această platformă sau autentificarea, dacă există deja un cont creat. Doar persoanele care se află fizic în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca pot vota. Cei care nu sunt familiarizați cu mediul online sau nu au momentan acces la internet, pot apela la biroul amenajat de către Primărie la Centrul de Cultură Urbană Casino în acest scop, în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 13:00 – 17:00.
Etapa finală de vot va începe în data de 28 octombrie, conform calendarului procesului, și va dura până în 17 noiembrie. În 25 noiembrie se vor afișa rezultatele finale. Primul proiect din fiecare domeniu (în funcție de numărul de voturi) va fi selectat automat, restul proiectelor urmând să fie ierarhizate în funcţie de numărul de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte. În total vor fi alese 15 proiecte care vor fi implementate în 2020″, explică Biroul Mass media al Primăriei.
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Luminiţa Silea
Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
