Închide

Ce probleme ale Clujului trebuie rezolvate prin concursuri de soluții

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - aug. 02, 2020 0 1925

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2027 anunță șase ani la Primărie cu multe concursuri de soluții care ar trebui să rezolve probleme mai mici sau mai mari ale orașului și să îmbunătățească mult promisa calitate a vieții în Cluj-Napoca. De la accesibilizarea Canalului Morii, la mutarea autogării lângă gară sau a centrului de expoziții Expo Transilvania într-o altă locație, concomitent cu transformarea actualei zone într-un centru comunitar, până la modernizarea piețelor centrale Mihai Viteazul sau Cipariu, toate ar trebuie să se întâmple anii următori, prin concursuri de soluții.

Deja Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică în cadrul căruia se organizează dezbateri, a anunțat că intenția municipalității este de a transforma mai multe cartiere din Cluj :Mărăști, Mănăștur, Grigorescu, Dâmbul Rotund, cu proiecte de spații publice de calitate pentru care să se atragă cât mai multe finanțări europene. În acest sens, în cadrul SIDU 2021-2030 au fost elaborate o serie de ghiduri cu principii de care să se țină cont. Arhitectul Vlad Sebastian Rusu a spus public că a cartografiat toate cartierele orașului, inclusiv comunele limitrofe și a propus în fiecare caz măsuri de regenerare urbană a acestor zone. O parte din probleme trebuie reazolvate cu concursuri de soluții.

Recomandările specialiștilor din ghidurile de regenerare urbană pentru Zona Metropolitană Cluj din cadrul SIDU 2021-2027 (coordonate de arhitecții Vlad Rudu și Octav Olănescu) indică Primăriei să inițieze o serie de concursuri de soluții pentru a rezolva probleme majore din oraș, pe lângă alte măsuri punctuale pentru îmbunătățirea vieții clujenilor. Acestea vizează capitolul de coridoare ecologice, trama stradală și spațiile civice, patrimoniul sau dotările.

Se propun concursuri de soluții pentru un masterplan de accesibilizare pentru Canalul Morii, pentru modernizarea Pieței Mihai Viteazul sau a Pieței Cipariu sau unul pentru restructurarea și reamenajarea zonei nordice a Gării, prin identificarea unei posibilități de legătură pietonală cu cartierul Dâmbul Rotund, în prelungirea Bulevardului Horea, inclusiv prin relocarea Autogării în apropierea Gării.  Despre acest ultim proiect s-a mai discutat în ultimii zece ani, odată și cu Planul Urbanistic Genral al orașului și poate merge mână în mână cu activarea unei circulații paralele de-a lungul Căii Ferate.

Alte concursuri vizează realizarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru zona centrală a orașului (deja anunțat pentru anul acesta sau anul următor de arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop), unul pentru zone protejate, realizarea unor regulamente de afișaj și publicitate pentru centrul orașului dar și pentru cartiere, plus realizarea unui regulament pentru signalistică şi informare urbană specific centrului istoric – prin concurs de soluţii.

Pentru anul acesta, Primăria a contractat serviciile Ordinului Arhitecților din România pentru a organiza trei concursuri de soluții – pentru crearea celului mai mare parc din Cluj, pentru un parc în Bună Ziua dar și pentru un Muzeul al Științei în Lomb.

Ce se recomandă în ghidul de regenerarea urmană pentru Zona Metropolitană Cluj: 

Sistemul ecologic – coridoare ecologice şi spaţii verzi

− Realizarea unui studiu Masterplan – Sistem integrat verde la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, cu identificarea patrimoniului verde existent, ariile protejate Natura 2000 și stabilirea unei strategii de creare a unui sistem de spații verzi inter-localități, care să fie asumat de către toate administrațiile locale implicate. Un prim pas ar fi elaborarea unui concept unitar de utilizare pentru valea râurilor Someș și Căpușu Mic, Pădurea Făget, Pădurea Borhanci etc.;
− Întocmirea unui studiu Masterplan – Sistem integrat verde la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de potențial spațiu verde de care municipiul dispune și direcția strategică de interconectare și amenajare a acestuia;
− Realizarea prin concurs de soluții a unui P.U.Z.-Masterplan pentru culoarul Canalului Morii;
− Realizarea de P.U.Z.-uri pentru reglementarea zonelor de protecţie şi integrare urbană a cursurilor de apă din Cluj-Napoca: Pârâul Nadăş, Pârâul Chinteni, Pârâul Calvaria, Pârâul Popii, Pârâul Ţiganilor I, Pârâul Ţiganilor II, Pârâul Becaş;
− Completarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate şi a celor noi, cu studii drendrologice şi peisagere care să asigure cu adevărat reglementări de îmbunătățire reală a calităţii spaţiilor publice verzi din zonele de locuinţe colective realizate înainte de 1990;
− Utilizarea acestor coridoare ecologice prin realizarea unor trasee pietonale şi velo gândite ca alternative de parcurgere a oraşului şi a zonei interurbane la căile de circulaţie auto;
− În cadrul noilor P.U.Z.-uri de conversii urbane, respectiv de urbanizare, este necesară asigurarea unor suprafeţe verzi compacte adaptate la scara dezvoltării, la numărul de viitori utilizatori şi racordate la sistemul ecologic al zonei (conform cu un viitor Sistem Integrat Verde de la nivelul Municipiului Cluj-Napoca) și nu asigurarea lor prin însumarea suprafețelor plantate fragmentate din cadrul dezvoltării respective;
− Completarea plantaţilor de arbori în aliniament şi actualizarea și adaptarea regulamentului existent pentru întreţinerea şi toaletarea arborilor la normele actuale, ce conțin prevederi mai puţin invazive asupra patrimoniului vegetal;
− Se recomandă ca orice intervenţie pentru reabilitarea spaţiului public (inclusiv străzi) să cuprindă dispunerea de plantaţii de aliniament pentru îmbunătăţirea confortului urban;

Mediu construit – tramă stradală şi spaţii civice

– Organizarea de concurs de soluții pentru reamenajarea Pieței Mihai Viteazul și al străzilor adiacente, fiind cel mai important nod de circulație al municipiului și într-o legătură directă cu intramurosul orașului;
– Organizarea de concurs de soluții pentru reamenajarea Pieței Cipariu, inclusiv cu studierea urbanistică a frontului sudic;
– Propunerea, prin concurs de soluții, a restructurării și reamenajării urbane a zonei nordice a Gării, prin identificarea unei posibilități de legătură pietonală cu cartierul Dâmbul Rotund, în prelungirea Bulevardului Horea, inclusiv prin relocarea Autogării în apropierea Gării;
– Reabilitarea spaţiilor publice de la nivelul zonei pericentrale a municipiului şi interconectarea acestora cu spaţiile publice reamenajate din zona centrală;
– Realizarea unor proiecte pentru amenajarea celor două principale subcentre ale municipiului – Centru cartier Mărăști – Piaţa Mărăşti și Centru cartier Mănăștur – zona străzii Primăverii – în acord cu principiile dezvoltării sustenabile urbane, în vederea creşterii calităţii vieţii şi accesibilităţii tuturor categoriilor de utilizatori;
– Aprofundarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate şi realizarea unora noi, care să asigure cu adevărat reglementări de îmbunătăţire reală a calităţii spaţiilor publice şi echiparea acestora cu dotări necesare zonelor de locuinţe colective realizate înainte de 1990;
– Restructurarea urbană şi refuncţionalizarea zonelor industriale de pe culoarele Râului Someşul Mic şi Pârâului Nadăş, prin includerea de spaţii publice noi (centre de cartier, zone verzi publice, străzi) şi dotări de proximitate, reglementate prin P.U.Z. – Masterplan la nivelul întregii zone. Studierea oportunităților de reconversie funcțională a unor clădiri sau ansambluri existente și păstrarea și reutilizarea patrimoniului industrial existent;
– Implementarea măsurilor de deblocare a traficului auto prin realizarea şi conectarea străzilor din lungul căii ferate;
– Pentru asigurarea unor dezvoltări coerente a noilor zone construite sunt necesare realizarea unor strategii urbane pe arii extinse care să aibă în vedere controlul expansiunii în teritoriu, mixajul funcţional, densitatea construirii, relaţia cu cadrul natural, accesibilitatea şi conectivitatea noilor zone. Instrumentul recomandat este cel al P.U.Z.-ului – Masterplan pe suprafeţe extinse, similar cu cel realizat pentru viitorul cartier Sopor;

Mediu construit – Elemente de patrimoniu

− Realizarea unui P.U.Z. pentru zona centrală – prin concurs de soluţii;
− Întocmirea unui P.U.Z. pentru zone protejate – prin concurs de soluţii;
− Reabilitarea de către instituțiile publice a patrimoniului pe care îl gestionează;
− Realizarea unui regulament de afişaj şi publicitate specific centrului istoric – prin concurs de soluţii;
− Realizarea unui regulament pentru signalistică şi informare urbană specific centrului istoric – prin concurs de soluţii;
− Stabilirea unui sistem de afişaj (folosind realitatea augmentată) pentru identificarea şi marcarea monumentelor istorice din oraş;
− Întocmirea unui regulament de afişaj şi publicitate pe cartiere urmărind specificul fiecăruia prin concurs de soluţii;
− Organizarea unei reţele de trasee de vizitare a unor obiective, atât la nivelul Municipiului Cluj-Napoca cât şi la nivel metropolitan pe principiul unor tematici legate de patrimoniu;
− Eliminarea unităţilor de comerţ improprii, situate pe domeniul public, şi înlocuirea acestora unde este cazul cu unităţi noi, unitare din punct de vedere funcţional şi estetic;

Mediu construit – Dotări

− Este nevoie de asigurarea următoarelor funcţiuni în fiecare cartier: centru comunitar, adăpost de noapte pentru persoanele
defavorizate, spaţii multifuncţionale pentru activităţi culturale şi sport. De asemenea, trebuie să fie asigurate servicii de proximitate: spaţii servicii, alimentaţie publică, comerţ, dispuse astfel încât să fie accesibile pietonal, la distanţe scurte faţă de locuinţe (la maxim 5 minute de mers pe jos – 400 m faţă de fiecare locuinţă);
− Pentru încurajarea și atragerea din partea municipiului a diferitelor categorii sociale și profesionale, precum și pentru a realiza o mixtare socială reală, se impune reglementarea viitoarelor dezvoltări rezidențiale pentru a se asigura un procent de 20% din numărul total de unități locative pentru locuințe accesibile și 5% pentru locuințe sociale;
− Reamenajarea spaţiilor pentru recreere şi pentru activităţi în-afara orelor didactice din cadrul unităţilor de învăţământ;
− Deschiderea spaţiului şcolar în spaţiu comunitar pentru interacţiune socială şi comunitară;
− Conversia actualului centru de expoziţii Expo Transilvania în centru comunitar de cartier;
− O serie de dotări ce lipsesc trebuie prevăzute odată cu realizarea P.U.Z.-urilor de regenerare urbană;
− Reabilitarea eficientă energetic a imobilelor;
− Identificare unor terenuri pentru construirea unor dotări raportate la scara municipiului şi la scara zonei metropolitane: Centru de Expoziţii prin relocarea Centrului Expo Transilvania, Aqua Park, Centru de Congrese, Centru de Transfer Integrat Cargo, Centru Cultural Transilvania, Muzeu de Artă Contemporană, Centru de Afaceri, Centru de Cultură Urbană şi Arhivă Urbanistică si Arhitecturală;
− Este necesară o inventariere exactă a patrimoniului funciar al municipiului, cu scopul amenajării de noi spaţii publice sau de construirea unor noi dotări, care să asigure cerinţele expuse mai sus;

Dezbaterea privind regenerarea urbană a avut loc în 7 iulie

În luna iulie, Primăria a organizat în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică patru dezbateri, una care a vizat SIDU 2021-2027 și regenerarea urbană, dar și altele pe tema rezilienței urbane și a Clujului Verde, amenajarea unei păduri parc în Făget sau a unor coridoare pietonale în cartierul Grigorescu.

Ce proiecte mai pregătește orașul. Urmează o lună cu dezbateri on-line la Centrul de Inovare și Imaginație Civică

Toate dezbaterile  sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:
– design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.
și
– utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

(sursa foto cover: ZIUA DE CLUJ)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare