Ce opțiuni avem și când ne alegem președintele

Chiar dacă între timp mai pot apărea noutăți/schimbări în privința candidaților desemnați de către partide, sigur rămâne calendarul desfășurării alegerilor prezidențiale, adoptat zilele trecute prin Hotărâre de Guvern. Astfel, oficial campania electorală începe în 12 octombrie, iar primul tur de scrutin se va desfășura în 10 noiembrie, urmând ca în 24  noiembrie să avem cel de-al doilea tur de scrutin, în urma căruia aflăm câștigătorul mandatului la președinția României. Cetățenii români din străinătate pot vota în 8,9 și 10 noiembrie, în primul tur de scrutin, și în 22,23 și 24 noiembrie, în cel de-al doilea tur de scrutin. Chiar dacă actualul președinte al României, Klaus Iohannis (susținut de PNL), pornește cu cele mai mari șanse în această cursă electorală, lista celor care și-au propus să-l contracandideze este destul de lungă.

Apariția lui Cumpănașu

În afara candidaților desemnați de partide pentru câștigarea unui nou mandat la Cotroceni, și-au anunțat candidatura și câțiva așa ziși independenți, iar primul pe care-l nominalizăm este Aldexandru Cumpănașu (reprezentantul ONG-ului Coaliția pentru Dezvoltarea României), cel care în ultima perioadă a beneficiat de o amplă campanie media, prezentându-se „unchiul” Alexandrei (fata care a fost răpită și ucisă în Caracal). Fost ministru al Justiției, Raluca Prună l-a criticat în termeni duri pe Cumpănașu, apreciind că aceasta a profitat de pe urma tragediei familiei Alexandrei, cu scopul vădit de a-și face publicitate. Mai mult, Raluca Prună a reamintit că Alexandru Cumpănașu era abonat cu ONG-ul său la banii Ministerului de Interne pentru a promova proiecte și programe menite să modernizeze sistemul, iar acum vine și pozează în mare justițiar, defăimând instituția care l-a întreținut cu bani, mai precis sistemul din care și el a făcut parte. „(…)Te-ai cățărat în mod indecent, în umila mea opinie, pe tragedia unei familii. Familia ta prin alianță, potrivit datelor publice. Ai jucat prost, cu tușe prea groase, urlând șocul în fața unei poliții politizate, incompente în marea sa parte. Ți-ai pierdut suflul în fața camerelor din cauza incompetenței forțelor de aplicare a legii (poliție, parchete). (…)Te întreb public, câte proiecte de reformare a Ministerului de interne ai girat din sediul lor? Ce ai făcut? Erai probabil ocupat cu completarea agendei tale telefonice. Încerc să înțeleg. Așa e, probabil, când vii de nicăieri și vrei și te înstăpânești… Te mai întreb public dacă, în sediul Internelor fiind, nimic din incompetența pe care o denunți acum nu ți-a sărit în ochi în toți anii aceștia? Dai banii înapoi pe ce tot ai reformat și a rămas la fel?”, a scris Raluca Prună pe pagina personală de Facebook.

Alt candidat independent este Liviu Pleşoianu (încă membru PSD). Acesta a refuzat să se supună directivelor de partid și nu a dorit să renunțe la intenția sa de a candida la președinția României, devenind astfel un competitor pentru premierul Viorica Dăncilă. Soțul social-democratei Gabriela Firea și primar al comunei Voluntari, Florentin Pandele este un alt candidat independent care de asemenea vrea să candideze la șefia țării. Îi mai avem anunțați pe Avram Iancu (bibliotecar devenit celebru după ce a traversat înot Canalul Mânecii şi a parcurs traseul Dunării de la izvoare şi până la vărsare), Cătălin Berenghi (naționalist, cunoscut ca protestatar, s-a remarcat cu acțiuni împotriva construcției moscheii din București), Bogdan Stanoevici (directorul Circului Metropolitan București) și Emanuel Onoriu (fiul cunoscutei cântăreţe de muzică lăutărească Gabi Luncă). Pentru a-și putea înscrie candidatura, aceștia trebuie să adune minim 200.000 de semnături de la cetățenii români cu drept de vot.

Funar și alți politicieni reșapați

Şi partidele mici s-au angajat să participe la alegerile prezidențiale, desemnându-și candidați, unii care se bucură de notorietate în rândul alegătorilor, chiar dacă nu neapărat de una pozitivă. Este cazul fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar, care a anunțat recent că va candida la prezidențiale din partea Partidului România Noastră. UMDR l-a desemnat chiar ieri pe președintele formațiunii, Kelemen Hunor. PMP – formațiunea controlată de fostul președinte al României, Traian Băsescu – l-a convins să candideze pe Theodor Paleologu (profesor, fost deputat în perioada 2008-2012, fost ministru al Culturii în Guvernul Boc). Partidul Neamul Românesc l-a anunţat drept candidat pe Ninel Peia. Partidul Puterii Umaniste a ieșit în campanie cu Ramona Ioana Bruynseels (soția unui bancher american), care susține că a crescut și și-a făcut studiile la Cluj. Tot din Cluj, va candida independenta Livia Boila – nepoata lui Matei Boila, fost deputat PNȚCD de Cluj și descendentă a fostului mare om politic Iuliu Maniu. Viorel Cataramă, om de afaceri cunoscut, fost PNL, va candida și el din partea Partidului Dreapta Liberală. Platforma Demos l-a desemnat Candidat pe Claudiu Crăciun. Partidul Noua Românie l-a propus pe Sebastian Popescu.

Candidații care au forța partidelor în spate

PNL îl susține, evident, pentru un nou mandat de cinci ani la Cotroceni, pe Klaus Iohannis. PSD a desemnat-o candidată pe Viorica Dăncilă – deși se mai aud voci care spun că e posibil ca aceasta să se retragă din competiția electorală, urmând ca partidul să susțină un tehnocrat. USR-PLUS l-a promovat în competiția pentru prezidențiale pe Dan Barna (președintele USR). ALDE împreună cu Pro România (formațiuni conduse de Călin Popescu Tăriceanu, respectiv de Victor-Ponta), au semnat un pact de susținere pentru fostul europarlamentar Mircea Diaconu. Deși în presa centrală au apărut informații cum că o bună parte dintre membrii ALDE refuză să-l susțină pe Diaconu, nefiind mulțumiți de parteneriatul cu Pro România, este evident că pentru Călin Popescu Tăriceanu nu mai este cale de întoarcere.

Nici un comentariu

Actual de Cluj