Ce ne aduce Legea Semnăturii Electronice? Sabin Sărmaș: În toate tranzacțiile din mediul online, siguranța este un lucru fundamental, iar mecanismul cel mai utilizat care dă securitate tranzacțiilor este semnătura electronică

Proiectul de lege al utilizării semnăturii electronice, care stabilește care sunt efectele juridice ale fiecărui tip de semnătură electronică, a fost depus în Parlament, din inițiativa grupului de parlamentari PNL. Elaborată prin coordonarea deputatului clujean Sabin Sărmaș, care este și președintele Comisiei de IT din Camera Deputaților, nouă lege aduce modificări și soluții importante în raport cu realitățile actuale ale pieței și evoluțiile tehnologice, în plus oferă și un cadru legal adecvat în demersul creării „identității digitale”.

„În România avem o situație nu foarte confortabilă, atât pentru mediul public cât și pentru mediul privat, în acest moment. Avem o lege care are 22 de ani vechime, legea care reglementează semnătura electronică, și vă puteți imagina cât de mult progres tehnologic a avut loc de acum 22 de ani. Avem un cadru european legislativ, care a fost adoptat în 2014 și care intră în conflict cu această legislație pe care noi o avem în vigoare. Și avem, este adevărat, în anumite situații, legi sectoriale, legi speciale, care reglementează folosirea semnăturii electronice, cum ar fi, de exemplu, folosirea semnăturii electronice pentru relațiile de muncă. Dar nu avem sub nicio formă o lege care să ne ofere un cadru general pentru folosirea semnăturii electronice și care să ajute la digitalizarea României, crearea unor mecanisme de încredere, siguranța tranzacțiilor și care să ne asigure, de asemenea, valabilitatea unor documente în instanță, nu avem un astfel de act, așa cum am spus, adoptat sau implementat în ultimii 22 de ani. Asta încearcă să facă Legea semnăturii electronice, să schimbe această stare de fapt și să putem să avem o societate în care folosirea unor astfel de instrumente digitale fundamentale să poată fi făcută cu ușurință, cu simplitate, cu claritate și mai ales, cu valoare juridică cât se poate de clară” a transmis Sabin Sărmaș în cadrul unei conferințe de presă.

O noutate adusă de proiectul de lege este faptul că în anumite condiții semnătura electronică va avea efecte juridice identice cu semnătura olografă, adică semnătura de mână. De asemenea, sunt clarificate condițiile de utilizare și efectele juridice ale tuturor tipurilor de semnătură electronică, în funcție de gradul de încredere al fiecăreia, semnătura electronică simplă, semnătura electronică avansată și semnătura electronică calificată, care prezintă cel mai înalt grad de încredere.

În plus, noua lege definește semnătura electronică simplă și reglementează un nou tip de semnătură electronică, aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituție publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcționarilor publici din cadrul acelei entități, ci și cetățenilor.

Mai mult, proiectul de lege răspunde necesităților pieței și oferă companiilor posibilitatea de a agrea în relațiile dintre ele efectele juridice pe care înțeleg să le confere semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice simple.

„Având în vedere sensibilitatea informațiilor private implicate, proiectul acordă o atenție deosebită protecției datelor cu caracter personal, necesității impunerii unor măsuri sporite de securitate cibernetică și protecției utilizatorilor semnăturii electronice. Din acest motiv, legea conține și sancțiuni. Astfel, legea trasează întreg cadrul normativ în care se vor derula serviciile de încredere și condițiile de dobândire, în România, a calității de prestator de servicii de încredere”, a transmis Sabin Sărmaș.

UN aspect important, consemnat de deputatul clujean, se referă la companii.

 „Lăsăm companiile din România în relațiile business to business să agreeze asupra nivelului de încredere pe care îl dau unei semnături electronice. Dacă două companii agrează cu semnătură avansată și una calificată are valoare de semnătură olografă, pot să agreeze asupra acestui lucru. Iar în relațiile business to business, dintre aceste entități, pot să folosească acest tip de semnătură. Mai mult, și un impact, din nou foarte mare, care vine în contextul noilor tehnologii, cred că ați auzit cu toții de noul proiect de identitate digitală pe care, în sfârșit, după alți zeci de ani, România îl are. Este un proiect pe care l-am demarat în 2020, când eram președintele Autorității pentru Digitalizare a României.

A fost lansată acea aplicație RoeID, dar într-o fază beta, de test. În septembrie vom avea lansarea finală. Am spus așa, că orice sistem electronic în care identificarea se face pe baza unui astfel de sistem cu un grad ridicat de încredere, unde este foarte clar că un cetățean își folosește propria identitate pentru a folosi acest sistem, permite utilizarea oricărui tip de semnătură electronică și putem da acelei semnături electronice ce valoare dorim noi. Ca să explic mai clar, dacă de exemplu, o platformă de tip internet banking, unde nivelul de autentificare se face cu un grad ridicat de încredere, pentru că am mers la bancă, ne-am creat acea identitate și unde facem tranzacții de mii, zeci de mii de lei, dacă în spatele unei astfel de autentificări dorim să semnăm cu o semnătură electronică, cu o bifă, un document, putem să o facem pentru că acele sisteme vor fi auditate, identitatea noastră este clară, este clar că noi suntem cei care semnăm acel document, iar acea probă sau acel document va putea să meargă în Instanță având valoare juridică de semnătură olografă.

De asemenea, în sistemele închise, și când spun sistemele închise mă refer, de exemplu, la sistemele închise ale autorităților publice care fac un management de documente în instituții. În acel sistem închis, autoritățile au dreptul de a spune care este valoarea juridică a unei semnături. Pot de acum încolo, fără să mai stea după semnătura electronică de la… sau fără să mai cumpere semnătura electronică din mediul privat, de la furnizorii de servicii de încredere, pot să spună că este un sistem închis în care nu intră cine vrea, ci doar funcționarii publici din Primărie și pot să dea, de asemenea, unei bife și unei scrieri de nume sau unei semnături cu un pen electronic, să-i dea valoare de olografă, iar acele proceduri să fie absolut legale în interiorul instituției respective”,  a explicat Sabin Sărmaș.

Proiectul de lege a fost depus la Senat în data de 28 iunie și a fost semnat de doi senatori PNL și 31 de deputați PNL, printre semnatari numărându-se președintele Senatului Nicolae Ciucă,  ministrul Energiei Sebastian Burduja (care a deținut până luna aceasta portofoliul Digitalizării din Guvern), președintele Comisiei pentru Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor din Camera Deputaților și președintele Comisiei Speciale a Camerei Deputaților pentru Automatizare și Viitorul Muncii, George Tuță. Proiectul va fi dezbătut de Parlament în procedură de urgență.

Nici un comentariu

Actual de Cluj