Ce înseamnă primul ”pas urbanistic” spre eliminarea mașinilor din centrul Clujului pe care Primăria se laudă că l-a făcut recent

Recent oficialii Primăriei se lăudau că au luat exemplul din orașe europene ca Viena sau Londra care se preocupă să elimine locurile de parcare din centru și au anunțat că au făcut și ei un prim ”pas urbanistic” în acest sens. Ca exemplu, au dat o modificare la regulamentul local de urbanism prin care hotelurile, blocurile sau magazinele din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca nu mai sunt obligate să amenajeze locuri de parcare. Adică, după cum a spus viceprimarul Dan Tarcea, un prin pas pentru a-i determina pe șoferi să nu mai intre cu mașinile în zona centrală. De fapt, Planul Urbanistic Genral din 2012 a venit cu această politică –  și nu doar cu aceasta – însă cei cu putere de decizie la Primărie s-au opus, explică arhitectul Adrian Borda, fostul șef de proiect al PUG. 

În forma modificată (la ședința Consiliului Local din 9 iulie) a regulementului de urbanism nu mai există obligativitatea asigurării de locuri de parcare pentru proiecte imobiliare făcute în centrul orașului. Viceprimarul Dan Tarcea menționa că respectiva reglementare vizează chiar zona intra muros, adică un perimetru de 50 de hectare și că ea a fost implementată pentru a descuraja parcarea în zona centrlă a orașului. Mai mult, oficialul a plusat și a spus pentru Digi TV că Primăria a luat exemplele unor orașe europene ca Viena sau Londra care se preocupă să elimine locurile de parcare din centru și că modificarea regulamentului de urbanism este un prin pas în această direcție.

Până acum, asigurarea locurilor de parcare pentru proiecte imobiliare  din centrul orașului era la mâna negocierilor cu Primăria. De exemplu, Planwerk a făcut o clădire mixtă (birouri și locuințe) pe strada G. Clemenceau fără a asigura parcări pentru această. De altfel, spuneau arhitecții, niciun angajat al firmei nu deține mașină.

Un alt exemlu este cel al reconversiei și reabilitării Hotelului Continental din centrul Clujului. Beneficiarul a fost ținut în șah multă vreme din pricina parcărilor. Pentru acesta s-a dat într-un final autorizația de construire – la final de 2017 – pentru continuarea lucrărilor de transformare a hotelului în galerie comercială (cu păstrarea la etajul I a unor funcțiuni de cazare), plus amenajarea unei cafenele și a unui restaurant la parter. Beneficiarul nu au fost obligați să asigure locuri de parcare.

De fapt, prevederea din regulamentul de urbanism nu înseamnă că cine vrea să facă locuințe și locuri de parcare în centrul Clujului nu va fi lăsat. ”Cine vrea să facă parcări, îi vom da voie. Însă politica noastră merge înspre conștientizarea celor care vor să își ia apartamente în centrul Clujului să își asume că în această zonă nu are parcare asigurată. Dacă vor parcare, trebuie să se orienteze către zona semicentrală”, a mai spus Tarcea.

Cu toate că administrația locală pozează acum în mare promotoare a unei politici pro-pietoni în zona centrală, merită menționat că situația nu a fost întodeauna așa. De fapt, la măsurile actuale s-a ajuns după ce de multă vreme arhitecții propun măsuri de reducere a parcărilor. Mai mult: o astfel de discuție s-a propus chiar din vremea elaborării noului PUG (cu mult înainte de adoptarea lui în 2012), dar, pe vremea aceea, optica primăriei ar fi fost ușor diferită.

„Propunerea nostră a fost să diminuăm cât de mult numărul de parcări din centru, cu excepția locuințelor, dar cu o reducere chiar și în acest caz. Dar am dat de ideea: cât mai multe parcări. Între timp, văd că s-au mai schimbat ideile”, constată arhitectul Adrian Borda, șeful de proiect al PUG Cluj.

La trasarea regulilor din noul PUG, s-a acceptat, până la urmă, un „compromis”, spune șeful de proiect al PUG Cluj.Pentru clădirile complet noi din zona centrală, necesarul de locuri de parcare e la jumătate față de ceea ce se impune pentru alte zone din oraș. Asta în cazul clădirilor noi, în celelalte cazuri lucruile sunt ceva mai ambigue: „după posibilități”. Necesarul de loc de parcare  trebuia calculat cu prioritate pentru locuințe. „Noi am propus de la început acest concept de a reduce cât de mult locuri de parcare, dar am întâmpinat o mare opoziție. Văd că încet-încet au revenit la acele idei”, spune Borda, care trece în rândurile „Opoziției” administrația locală, dar și pe Adrian Iancu, fost arhitect șef.

„După multe insistențe, au zis „bine, hai” și s-a mers pe acea soluție. Acum văd că s-a schimbat opinia. Foarte bine. Dar la vremea respectivă s-a admis ideea asta mai mult în silă, decât cu bucurie”, amintește Borda. Acesta precizează că echipa PUG a propus la vremea respectivă o „politică complexă”, care se referea inclusiv la abonamentele de parcări. „Ideea era să se scoată abonamentele de parcări și să li se dea doar riveranilor. Altfel, trebuia descurajată parcarea în centru”, spune arhitectul. Adică, dacă ai de venit în fiecare zi în centru (chiar și la serviciu), să găsești o altă modalitate de deplasare decât mașina personală. „Noi am propus și modificări mai de substanță, dar, din câte am văzut în noul regulament, nu s-a ajuns la ele. Erau mai multe amendamente, ca să perfecționeze regulamentul. Ei s-au limitat la niște lucruri”, mai spune Borda. Acesta menționează însă că, oricum, primăria se pregătește să aducă cu adevărat modificări la regulamentul PUG.

Primăria are în centru circa 4000 de locuri de parcare publice și oficialii spun că nu mai vor să facă altele. Dar nici nu reduc niciun loc. În afară de acestea există și locuri de parcare private în centrul orașului. În plus, riveranii au în continuare posibilitatea de a avea abonamente de parcare în această zonă.

Primăria mizează și pe parkinguri noi în zona semicentrală – unul pe care chiar Primăria vrea să-l facă în parteneriat cu greco-catolicii în Piața Cipariu și unul privat, pe strada Avran Iancu (la pachet cu o investiție imobiliară), aflat în faza de obținere a autorizației de construire.

În centru există deja parkingul Primăriei pe strada Moților, s-a anunțat unul la Biblioteca Central Universitară Lucian Blaga, situată lângă sediul municipalității iar în zona semicentrală sunt parcările de peste 700 de locuri de la stadion și sala polivalentă. Plus un parking Privat în Piața Mihai Viteazu și o parcare cu barieră a Primăriei în aceeași zonă.

Ce a reușit cu greu să facă Primăria a fost corecții pentru tarifele de parcare în centrul Clujului, majorându-le.

Recent s-au interzis abonamentele nenominale în zona ultracentrală, pe un număr de 26 de artere (din ianuarie 2017) și s-au scumpit parcările din zona ultra centrală (4 lei pe oră în 2017, apoi 5 lei pe ora în 2018). Ulterior Primăria a revenit și a permis acordarea de astfel de abonamente nenominale în centru (locuri de parcare rezervate) câtre bănci și universități.

Despre modificările la regulament, șeful de proiect al PUG Cluj, arhitectul Adrian Borda a declarat pentru Actualdecluj.ro că ele vizează lămurirea unor chestiuni birocratice la nivelul Primăriei și că, de fapt, nu se schimbă nimic important.  ”Reglementările propuse pentru parcelele agricole aveau rolul de a limita intravilanul, deja de o suprafață mare, să nu împrăștiem orașul pe câmpuri. Ni s-a spus că nu se poate interzice construirea, așa că am mers pe o formulă cu anumite reguli stricte – puteați iniția doar un proiect pe o suprafață mre, o investiție compactă mare. În PUG nu era explicită interzisă construirea, ci aceste terenuri erau prevăzute ca rezerve pentru viitor. Dacă voiai să îl folosești puteai face PUZ. Am văzut regulamentul nou acum câteva luni, ni l-au trimis să îl vedem,  nu m-a emoționat cu nimic. Au păstrat ceva condiții, nu sunt așa drastice. Aduce o relaxare, dar nu totală. . Din punctul meu de vedere, nu e nimic interesant. Poate pentu ei este, poate își lămuresc niște chestiuni birocratice. Nu se schimbă nimic important”, declara Borda.

(Luminița SILEA, Kristina Reștea)

Actual de Cluj