Ce faci dacă găsești o căprioară rănită? Avertismentul Fundației Visul Luanei: „Ținerea ei acasă poate însemna braconaj”

Actualitate by Actual de Cluj - iul. 07, 2026 1 22

Fundația Visul Luanei, unul dintre cele mai cunoscute centre de reabilitare a animalelor sălbatice din România, a publicat un set de recomandări după cazul intens mediatizat al unui pui de căprioară accidentat, preluat de o persoană și transportat în mai multe locuri în încercarea de a-i salva viața.

Reprezentanții fundației spun că astfel de situații generează adesea confuzie, iar intențiile bune pot intra în conflict atât cu legislația, cât și cu nevoile reale ale animalelor sălbatice.

Potrivit specialiștilor, Legea 205/2004 privind protecția animalelor permite acordarea de îngrijiri medicale unui animal sălbatic aflat în pericol, însă doar după informarea și cu acordul Direcției Sanitar-Veterinare. În același timp, Legea 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic încadrează căprioara (Capreolus capreolus) ca specie de interes cinegetic și interzice capturarea și deținerea ei în captivitate de către persoane neautorizate, fapta putând fi încadrată drept braconaj.

„Singurele instituții autorizate legal să dețină căprioare în România sunt gestionarii fondurilor cinegetice, grădinile zoologice și centrele de reabilitare”, transmit reprezentanții fundației.

Ce trebuie făcut dacă găsești o căprioară rănită

Fundația recomandă ca, în primul rând, să fie anunțate de urgență autoritățile – Direcția Sanitar-Veterinară, Ocolul Silvic și Poliția Animalelor – iar persoana care găsește animalul să aștepte îndrumările acestora.

Dacă intervenția autorităților întârzie, iar animalul este în stare critică, soluția recomandată este transportarea lui direct la cel mai apropiat centru de reabilitare sau la o clinică veterinară cu experiență în tratarea animalelor sălbatice, cu condiția ca autoritățile să fie informate în prealabil, inclusiv prin telefon sau e-mail.

„Scopul primar al îngrijirii oricărui animal sălbatic trebuie să fie ca acesta să se poată recupera și să se întoarcă înapoi în sălbăticie”, subliniază reprezentanții Fundației Visul Luanei.

Specialiștii avertizează că animalele sălbatice nu trebuie tratate precum animalele de companie.

„Biologia și nevoile animalelor sălbatice diferă drastic față de cele ale animalelor domestice, iar ce am crede că funcționează la un animal de companie – mângâieri, îmbrățișări – sunt obiectiv un chin pentru sălbatice.”

Aproape zece ani de experiență în salvarea puilor de căprioară

Fundația Visul Luanei spune că îngrijește de aproape un deceniu pui de căprioară exclusiv cu scopul reintroducerii lor în natură. În fiecare an, aproximativ zece pui ajung în centrul de reabilitare, unde sunt crescuți împreună pentru a-și dezvolta comportamentul specific speciei.

Contactul cu oamenii este redus la strictul necesar, iar după înțărcare puii sunt mutați într-un țarc de aclimatizare administrat împreună cu Sanctuarul Nima, unde petrec iarna fără interacțiune umană și sunt eliberați în primăvara următoare.

Potrivit fundației, căprioarele domesticite și ținute în captivitate pe termen lung dezvoltă frecvent probleme medicale și comportamentale, iar în cazul exemplarelor adulte recuperarea este și mai dificilă, deoarece stresul le poate provoca răni suplimentare.

„Ne bucură și felicităm atunci când cetățenii fac tot posibilul să ajute un animal în suferință. Totuși, de multe ori dezbaterea publică a unor cazuri și apariția unor voci care discreditează munca specialiștilor s-a demonstrat că ajunge să aducă mai multă suferință animalelor pentru care se caută ajutor. Vă rugăm să vă informați din surse credibile și să nu vă lăsați influențați de păreri neavizate”, au transmis reprezentanții Fundației Visul Luanei.

Programul de salvare și reabilitare a animalelor sălbatice al fundației este finanțat exclusiv din donații.

vezi și:

Pui de căprioară salvat la Cluj, în centrul unui conflict între ONG-uri și femeia care l-a găsit: sunt cerute verificări din partea autorităților

Pui de căprioară nou-născut găsit de un clujean în Mărișel, hrănit cu lapte de vacă, o asociație pentru protecția mediului face apel la clujeni să lase puii unde sunt