Închide

Ce era ”brișcălitul feciorilor”, obiceiul arhaic păstrat până de curând într-un sat din Cluj, în ziua de Paște

Istorie by Actual de Cluj - apr. 21, 2025 0 102

În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pline de umor și coeziune socială. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit ”brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul clujean Bobâlna din comuna cu același nume.

Etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj explică: ”după-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un ”mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate”.
Tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local: ”una mie, una ție, una și lui Văsălie, C-o-mburdat caru’ cu fân, Cu tătu că nu-i bătrân / uitându-să, cu ochii cât cepele, după tăte fetele”. ”Versurile, mereu adaptate situației, evidențiau într-o cheie satirică faptele comise. Se continua astfel până erau „brișcăliți” toți cei vizați – tineri care încalcă rânduiala postului, umblă fără rost prin sat ori stârnesc supărări”, arată etnologii. ”Important este că nimeni nu se supăra. Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință”.
În jurul bisericii, femeile așezau ouă roșii, prăjituri, vin și alte bunătăți, contribuind la atmosfera de sărbătoare. ”Toată lumea aștepta cu nerăbdare brișcălitul”, spune Felicia Maria Coroi din Bobâlna, mărturie consemnată în volumul ”Monografia etnografică a județului Cluj – zona Dealurile Gilăului, Clujului și Dejului”, semnat de Zamfir Dejeu.

În imagine biserica de lemn din Bobâlna / sursa CJCPCT Cluj

Nici un comentariu

Scrie un comentariu