Ce drepturi au refugiații ucrainieni în România. O casă de avocatură din Cluj explică cum pot obține azil
ActualitateTop News by Mihai Prodan - mart. 01, 2022 0 605
În contextul în care Rusia a lansat o invazie militară de proporții în Ucraina, sute de mii de ucraineni au fost împinși să fugă în țările vecine, căutând protecție internațională. Câteva zeci de mii dintre aceștia au ajuns în România și chiar dacă deocamdată puțini au cerut azil, o casă de avocatură din Cluj explică în ce condiții poate fi acesta cerut și cum poate fi acordat statutul de refugiat.
”Dreptul de azil este un drept fundamental al omului, garantat prin articolul 18 din Carta drepturilor fundamentale a UE, iar acordarea lui persoanelor care îndeplinesc criteriile stabilite în Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților constituie o obligație internațională pentru statele membre UE”, arată afirmă Maria Vasile, avocat colaborator Iordăchescu & Asociații.
Guvernul a adoptat un act normativ în 27 februarie, în urmă cu câteva zile, care prevede acordarea a numeroase ajutoare către cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu solicită o formă de protecție potrivit legii privind azilul. Astfel, aceștia vor beneficia, în cadrul taberelor temporare de cazare și asistență umanitară sau în alte locații de cazare stabilite de comitetele județene pentru situații de urgență, de asigurarea pe perioada staționării temporare a hranei, îmbrăcămintei, materialelor de igienă personală, dar și asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală de urgență și dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic.
Toate persoanele care aleg să abandoneze țara de origine din cauza opresiunilor sau a unor vătămări grave au dreptul să solicite protecție internațională. Conform art. 9 din Legea 122/2006 privind azilul în România, statutul de refugiat se acordă pe perioadă nedeterminată. ”Cererile de azil se depun personal de către cetățenii străini aflați pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat. În ceea ce privește minorii, cererea de azil trebuie depusă de către reprezentanții lor legali, cu excepția minorilor ce au împlinit vârsta de 14 ani care vor putea depune personal cererea de azil. Este inadmisibilă o cerere formulată în afara teritoriului României”, mai arată avocata Maria Vasile.
Formularul-tip se găsește aici și poate fi completat de solicitant cu sprijinul funcționarului sau de către funcționarul desemnat pentru primirea cererii, în situația în care, conform declarațiilor sale, solicitantul nu știe să scrie. Formularul poate fi completat în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o înțelege.
Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt structurile Inspectoratului General pentru Imigrări, structurile Poliției de Frontieră Române, unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă și respectiv structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției. Competența teritorială privind primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil o au centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Direcției Azil și Integrare, respectiv cele din București, Timișoara, Galați, Rădăuți, Maramureș și Giurgiu.
O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voință, exprimate în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecția statului român. Solicitantul de azil este obligat să depună odată cu formularul-tip toate documentele pe care le deține și care au relevanță pentru situația sa personală, urmând să primească un document temporar de identitate pentru solicitanții de azil, subliniază Maria Vasile. Ulterior depunerii cererii de azil, se va parcurge o procedură în care autoritățile române întreprind verificări și activități specifice în vederea stabilirii datelor personale ale solicitantului, precum și ale membrilor săi de familie.
Procedura cuprinde repartizarea pentru soluționarea cererii ofițerului de decizie, intervievarea solicitantului, analizarea motivelor invocate de solicitant, precum și a dosarului depus de către acesta, luarea unei decizii și respectiv comunicarea acesteia către solicitant.
Care sunt drepturile și obligațiile solicitanților de azil pe perioada derulării procedurii
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România cuprinde, printre altele, următoarele drepturi ale solicitanților de azil:
dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil;
dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, un interpret apt să realizeze o comunicare corespunzătoare;
dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, într-o limbă pe care o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin;
dreptul la protecția datelor cu caracter personal;
dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări;
dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;
dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru cei care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;
dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător;
dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățeni români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.
Totodată, legislația română prevede și o serie de obligații ce se impun solicitanților de azil, printre care se numără următoarele:
obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
obligația de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului;
obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiați;
obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil.
