Închide

Ce burse acordă primăriile din Cluj și cine dă cea mai mică bursă pentru elevii defavorizați, 10 lei

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - sept. 24, 2020 0 219

Primele cifre obținuțe pe Cluj privind finanțarea educației în proiectul Școli Curate al Societății Academice din România (SAR) arată o lipsă de preocupare a majorității primăriilor din mediul rural pentru educație. Doar administrațiile locale ale municipiilor și orașelor din Cluj respectă legea și acordă elevilor toate tipurile de burse. În schimb, mai bine de jumătate din primăriile din mediul rural, deși alocă burse, o fac fără cadru legal și fără să stabilească cuantumul acestora. 13 primării nu acordă deloc burse elevilor. Urmează ca echipa care a lucrat la raportul privind starea educației din Cluj să meargă pe firul finanțărilor acordate de școli pentru investiții sau reparații dar și să pună presiune publică pe administrații pentru a susține elevii clujeni, după cum a spus public Tobias Pasăre, coordonatorul de la Cluj.

Șase luni a durat la Cluj colectarea de date de la primăriile din județ privind investițiile din școli, finanțarea pentru bursele școalare și cheltuielile materiale cu bunuri și servicii. „Să obținem răspunsuri a fost cel mai greu”, a spus Tobias Pasăre, coordonatorul pe Cluj în proiectul Școli Curate aflat la a adoua ediție și inițiat de Societatea Academică din România.

A rezultat un raport detaliat privind fondurile investite și cheltuite de primăriile din Cluj cu educația copiilor. Raportul a fost prezentat public la Cluj în 24 septembrie. În prima faza s-a insistat pe situația burselor pe care administrațiile le acordă elevilor. Dacă în municipii și în orașul Huedin, elevii beneficiază de toate tipurile de burse din lege (de performanță, de studiu, sociale), în comune se acordă aceste burse fie în cuantum modic, fie doar o parte din ele. Există și 13 Primării care nu acordă deloc burse. În Cluj-Napoca s-a lucrat cu o echipă formată din elevi care s-au implicat în proiect (Gloria Graur, Adriana Zehan, Delia Dobrovăț, Mihnea Morar, Alexandra Halmaghi).

În următoarea perioadă echipa de la Cluj și-a propus să meargă mai departe pe firul banilor și să inventarieze fiecare școală în parte concomitent cu exercitarea unei presiuni publice pe toate primăriile din județ să aloce burse, să crească cuantumurile acestora și să se asigure că toți elevii au acces la școli bine finanțate si transparente.

„Am scos proaspăt din cuptor un raport cu cifre îngrijorătoare despre bursele școlare, fondurile alocate pentru bunuri și servicii școlilor și bani pentru investiții și reparații a infrastructurii școlare din judetul Cluj. În lunile care urmează o să punem presiune publică pe toate primariile din județ să aloce burse, să crească cuantumurile acestora și să se asigure că toți elevii au acces la școli bine finanțate si transparente”, a spus Pasăre.

Exemple din raportul alternativ privind starea educației în județul Cluj în anul școlar 2019-2020 al SAR: 

Burse de performanță/merit:

  • cea mai mare sumă se acordă la Gherla, 500 de lei lunar
  • Primări din Jucu și Luna acordă 350 de lei, respectiv 300 de lei pe lună
  • în Cluj-Napoca se acordă burse de metit de pînă la 130 de lei pe lună
  • cele mai mici sume, de 50 de lei lunar se acordă de primăriile Turda, Apahida sau Săvădisla

Burse de studiu: 

  • acolo unde sunt prevăzute expres în bugetele locale au valori între 25 de lei (Turda), 50 lei (Săvădisla) sau 100 de lei (Cășeiu)
  • în municipiul Cluj-Napoca valoarea bursei de studiu este de 85 de lei.

Bursele sociale

  • Primăria Jucu alocă burse în valoare de 300 de lei/lunar elevilor care provin din medii defavorizate;
  • Primăria Cluj-Napoca oferă 80 de lei/lună drept bursă socială
  • Primăria Mociu alocă 40 de lei/lună;
  • Primăria Fizeșu Gherlii oferă 25 de lei/lună iar Primăria Turda alocă 20 de lei pe lună;
  • Primăria Cuzdrioara oferă suma de 10 lei pe lună drept bursă socială

Alexandru Manda, coordonatorul național al proiectului Școli Curate al SAR, a spus public că acesta se durelează în 5 județe, Cluj, Mureș, Vâlcea, Timiș și Bacău, unde asociația dorește să influențeze autoritățile locale să investească mai mulți bani în educația elevilor, atât pentru cheltuielile cu investițiile și cu funcționarea școlilor (ceea ce are ca miză dispariția contribuției părinților la cheltuielile școlare prin fondul școlii) cât și pe partea de burse care au ca principal scop reducerea abandonului școlar (cifrele naționale pe 2018 depășesc 120.000 de copii care au renunțat la școală). 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu