Închide

Căutaţi la muncă în Europa

EconomieTop News by Kristina Reştea - ian. 12, 2019 0 326

 

Angajatorii din Spaţiul Economic European anunţă, prin intermediul reţelei EURES România, 1.517 locuri de muncă vacante. Cele mai multe posturi disponibile sunt pentru muncitori necalificaţi în agricultură, personal de curăţenie şi îngrijitori de persoane la domiciliu sau lucrători în construcţii, iar Spania, Marea Britanie şi Germania au cele mai multe posturi anunţate. La târgurile de job-uri organizate la Cluj, reprezentanţii de recrutare ai companiilor şi instituţiilor caută şi personal specializat, cum ar fi medici sau programatori. Între 3 și 5 milioane de români trăiesc și lucrează în afara țării, împinşi de lipsuri financiare sau, pur şi simplu, în căutarea unui viitor mai bun pentru ei şi familiile lor.

Platforma EURES îi ajută pe solicitanții de locuri de muncă să se stabilească în străinătate prin găsirea unui loc de muncă în Europa. În acest moment, conform datelor anunate de partenerii locali de la Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei de Muncă din România, cele mai multe locuri disponibile şi pentru români sunt în Spania – 1.007. Dintre acestea, majoritatea sunt pentru  muncitori necalificaţi în agricultură – la cules de căpșuni (800), se mai caută 200 agricultori, 6 tehnicieni şi doar 1 manager, pe șantier naval. În Marea Britanie, cu tot scandalul Brexit-ului, se anunţă 160 locuri de muncă: 100 pentru culegători de căpșuni și zmeură, 50 pentru îngrijitori de persoane, la domiciliu şi 10 pentru infirmieri. Sunt 133 locuri de muncă disponibile şi în Germania: cele mai multe (80) pentru personal la curățenie; se mai caută lucrători în construcții, şoferi, mecanici. În Olanda sunt 121 locuri de muncă: 85 sunt destinate lucrătorilor în sere, 25 pentru lucrători în fabrică de alimente, 10 pentru  muncitori în grădinărit şi există şi un singur post de asistent manager. Chiar şi în Suedia se anunţă 46 locuri de muncă: se caută 30 de culegători de căpșuni, 8 mecanici de mașini și utilaje grele şi tot atâţia operatori CNC.  Mai sunt posturi şi în Malta, Slovacia, Finlanda, Norvegia, Irlanda, Danemarca, Slovenia şi Ungaria.

În plină criză de muncitori, reprezentanţii fabricilor din Cluj spun că, pentru anumite posturi, salariile au ajuns la un nivel decent. Cu toate acestea, fenomenul muncii sezoniere afectează firmele din România, iar managerii admit că, la nivel de muncă de calificare de bază, plata nu se compară cu ceea ce pot câştiga românii „dincolo”. „Vorbim de muncă de calificare de bază. Pe perioade scurte, când sunt recoltele, muncitorii pot câştiga în afara ţării, în Spania, Italia, până la 2000 euro. Noi nu avem cum să ajungem la acest nivel”, admite directorul general al unei fabrici de panificaţie din Câmpia Turzii. Acesta spune că totuşi în Cluj salariile din producţie în Cluj, cu ore suplimentare, au trecut de 2000 de lei net, pentru „munca la nivel cel mai new entry”. Ceea ce, oricum, e destul de puţin luând în calcul costurile pentru un trai decent. „Există încă o diferenţă de salarii între noi şi ţările din Vest, aşa că o soluţie la stoparea migraţiei şi găsirea de meseriaşi ar fi creşterea salariilor”, spunea, recent, Pascal Fesneau, manager al unei fabrici din Cluj şi consul al Franţei aici. „Totuşi, în Cluj-Napoca acest lucru a început să se întâmple şi sunt salarii destul de ridicate”, a mai spus Fesneau. Acesta susţine că salariile din Cluj au ajuns la un nivel decent – un operator CNC poate câştiga 3000 de lei net (plus alte beneficii), iar un sudor sau electrician pot, de asemenea, să ajungă la salarii de peste 3000 de lei. „Dacă într-o familie se ajunge la un venit de 4500 de lei pe lună, cu ambii soţi care lucrează, asta m-ar pune pe gânduri dacă să plec sau nu din ţară. Pentru 2-300 de euro în plus, cât poţi câştiga afară, parcă nu mai merită să pleci, să fii departe de familie, într-o ţară unde şi costurile sunt mai ridicate şi integrarea e mai dificilă”, a mai menţionat Fesneau. În ciuda faptului că salariile din Cluj sunt mai mari decât în alte zone ale ţării, oraşul Cluj-Napoca are un mare dezavantaj pentru locuitorii de aici: preţurile de pe piaţa imobiliară, care presupun cheltuieli ridicate pentru o locuinţă.

Goana după medici şi programatori

La târgurile de locuri de muncă organizate la Cluj se caută şi personal calificat pentru ţări din Europa (şi nu numai), mai ales în domeniul Sănătăţii, dar şi IT-işti. Printre companiile care căutau să recruteze tineri pentru birourile din Cluj la un târg organizat în luna noiembrie s-au aflat, de exemplu, reprezentanţi ai administraţiei daneze, cu oportunităţi de muncă mai spre nord. „Ştim şi cei din companiile daneze ne-au spus de ani de zile că specialiştii IT români sunt foarte buni. Aşa că acesta nu e un loc străin nici pentru noi, nici pentru firmele din Danemarca. Mai sunt companii daneze cu birouri aici, în Bucureşti, unii au developeri chiar în Cluj”, spunea Mette Elise Busk, consultant în Recrutare din Danemarca.

Un târg dedicat exclusiv recrutării de personal medical are loc periodic la Cluj – anul acesta este programat pentru luna mai. Cele mai multe oferte vin din partea unor companii sau instituţii din afara ţării. Cei care recrutează se adresează tuturor categoriilor de personal medical, iar de specialişti e nevoie în România, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Suedia, Norvegia, Olanda sau Danemarca.

 

Despre ofertele pentru medici şi motivele lor de a pleca:

Reportaj. Printre standurile care „vând” locuri de muncă pentru medici. De ce ne pleacă specialiştii?

 

Milioanele din afara ţării

Între 3 și 5 milioane de români trăiesc și lucrează în afara țării, unul din patru absolvenți de studii superioare pleacă din țară, e criză acută în Sănătate – unul din patru medici a părăsit țara, iar orașele dezvoltate – cum ar fi Bucureşti, Cluj, Iași şi Timișoara – se confruntă cu o criză de personal. Cifrele și efectele procesului de migrație sunt analizate într-o analiză publicată anul trecut pe secțiunea de bloguri a Băncii Mondială, semnată de economistul Donato de Rosa, alături de Giuseppe Russo și Andrei Dospinescu „Case frumoase, noi, ridicate în locuri pustii. Nici că ne-am putea imagina un tablou mai expresival efectelor generate de emigraţia românilor, pe care Banca Mondială a cercetat-o într-un raport recent. Dacă vă întrebaţi cine sunt proprietarii acestor „case-fantomă“,trebuie doar să vă uitaţi la numărul mare de români care trăiesc şi lucrează în străinătate – între 3 şi 5 milioane, conform unor estimări sau 3,6 milioane, conform datelor ONU (2017)”, aminteşte analiza. Dintre acestea, 2,7 milioane de persoane sunt apte de muncă. Vorbim, adică, de echivalentul a 20,6% din populația aflată la vârstă activă a României.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare