Casele de cultură ale studenților se transferă către autoritățile locale sau Ministerul Educației – proiect de act normativ în dezbatere publică

Actualitate by Actual de Cluj - sept. 20, 2025 0 246

Casele de cultură ale studenților se transferă către autoritățile locale sau Ministerul Educației, anunță Ministerul Muncii, care precizează că proiectul de act normativ se află în dezbatere publică, de ieri.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat în dezbatere publică un proiect de act normativ care aduce modificări importante în organizarea unor instituții și în gestionarea unor servicii publice. Principalele modificări vizează înființarea Autorității Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați și Victimele Infracțiunilor (ANESPVITP), transferul direcțiilor județene pentru familie și tineret, al Complexului Cultural Sportiv Studențesc „Tei” și al pachetului de acțiuni B.T.T. către Agenția Națională pentru Sport, precum și predarea caselor de cultură ale studenților către autoritățile locale sau Ministerul Educației și Cercetării.

Astfel, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) va fi reorganizată și se va uni cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, care se desființează. Noua instituție va funcționa sub denumirea Autoritatea Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați și Victimele Infracțiunilor (ANESPVITP) și va prelua atribuțiile, personalul și structurile ANITP.

De asemenea, ANESPVITP va trece din coordonarea Prim-ministrului în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și va avea competențe extinse pentru a gestiona domenii precum egalitatea de șanse, prevenirea și combaterea violenței domestice, sprijinirea victimelor infracțiunilor și ale traficului de persoane.

În ceea ce privește casele de cultură ale studenților, acestea vor fi transferate din subordinea MMFTSS către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către Ministerul Educației și Cercetării. ”Decizia a fost luată pentru a aduce aceste instituții mai aproape de comunitățile universitare și de tineri, în vederea adaptării programelor la specificul local și pentru consolidarea parteneriatelor cu universitățile, organizațiile studențești și instituțiile culturale”, precizează ministerul.

Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj a fost inaugurată în 10 februarie 1957, printr-un program de muzică şi umor. În următorii doi ani au fost create formaţii artistice şi cercuri teoretico-practice: ansamblul folcloric, corul mixt, două formaţii de teatru, cercul de recitatori, formaţia de jazz, formaţia de muzică uşoară, formaţia de dans modern, cercul foto, cineclubul, cercul de corespondenţă, cursurile de istoria artei şi cenaclul literar.

În 1956 a fost adoptată o hotărâre oficială prin care se dispunea înființarea de Case de Cultură a Studenților în centrele universitare; Consiliul provizoriu clujean a fost constituit în toamna acelui an, cu Laurenţiu Hodorog numit ca prim director. Clădirea proprie a Casei de Cultură a Studenților a fost construită între 1959-1960, pe locul unor case vechi din sudul Pieței Lucian Blaga (fosta Piața ”Sfântul Gheorghe”), pe o arhitectură de tranziție între stilul stalinist şi modernism, proiectul arhitectural fiind realizat de Natalia Mănduc, cu inginerul Matei Popescu colaborator.
Inaugurarea clădirii s-a făcut în august 1960, iar mai târziu instituția şi sala de spectacole au primit nume care să comemoreze personaje importante pentru Cultura Studenţească: din 2019 Casa poartă numele marelui taragotist Dumitru Fărcaș, iar sala mare de spectacole a primit numele ”Laurențiu Hodorog”, primul director al instituţiei.

În prezent CCS reuneşte 17 formaţii artistice, cenacluri, cluburi şi cursuri.

Din ziarul ”Făclia” din 23 august 1960 aflăm cum s-a desfășurat inaugurarea:
„Integrîndu-se minunat în atmosfera de sărbătoare a acestor zile, duminică seara a avut loc festivitatea inaugurării Casei de cultură a tineretului din Cluj.
La festivitate au participat tovarăşii: Vasile Vaida, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, prim-secretar al Comitetului
regional Cluj al P.M.R., Clement Rusu, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, preşedintele Comitetului executiv al statului popular regional, Cornel Barbu, Tompa Istvan şi Gheorghe Moldovan – secretari ai comitetului regional Cluj al P.M.R., Iosif Breban, membru al Biroului Comitetului regional Cluj al P.M.R., Bencze Ştefan şi Ion Răduţiu – secretar al Comitetului orăşenesc Cluj al P.M.R., Gheorghe Lăpădeanu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj, C. Chirilă secretar al Comitetului regional Cluj al U.T.M., activişti ai organelor de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori cadre didactice universitare, studenţi, tineri muncitori.

Sala de spectacole a Casei de cultură, cu o capacitate de o mie de locuri, a fost arhiplină. Festivitatea inaugurală a fost deschisă de tovarăşul lector universitar Aurel Turcu, membru în Consiliul Uniunii Asociaţiilor studenţilor din centrul universitar Cluj. În numele studenţilor şi tinerilor din oraşul nostru, tovarăşul Turcu a mulţumit partidului şi guvernului pentru minunatul dar ce le-a fost oferit: Casa de cultură. Vorbitorul a amintit
apoi că tineretul studios şi muncitor clujean îşi arată recunoştinţa faţă de grija părintească a partidului pentru a le asigura o tinereţe fericită, participînd
cu entuziasm la opera de construire a socialismului în patria noastră.

A urmat un bogat program artistic, la care şi-au dat concursul tineri artişti amatori. Semnalul de deschidere a cortinei a fost dat de un grup de pionieri trompetişti aflaţi în partea din spate a sălii. Pe scenă, un cor numeros şi un cor relativ, alcătuit din studenţi şi membri ai brigăzilor artistice de agitaţie de la Fabrica de porţelan şi de la I.R.I.C. Toţi cei din corul recitativ (care au interpretat versuri ale unor tineri poeţi clujeni, închinate partidului) aveau buchete de flori în braţe. După întîiul punct al programului, purtătorii buchetelor au coborît de pe scenă şi au înmînat florile unor activişti ai organelor regionale şi orăşeneşti de partid şi de stat, muncitorilor care au lucrat la construirea Casei de cultură, spectatorilor. Programul artistic a cuprins, în continuare,
dansuri populare româneşti, sovietice şi maghiare, interpretate de formaţii studenţeşti şi ale Palatului culturii”.

Citește și:

Casele de Cultură ale studenților și direcțiile județene de familie și tineret vor trece „în regim de urgență” de la Ministerul Muncii în subordinea primăriilor sau a consiliilor județene – proiect de lege

Nici un comentariu