Închide

Care este cea mai frumoasă stradă din Cluj care merită, cu adevărat, să fie pietonală

ActualitateAdministrațieRecomandarea redacției by Luminiţa Silea - ian. 18, 2016 2 3900

Una dintre cele mai frumoase clădiri construite în perioada interbelică în România se află pe această stradă. Artera are un palat baroc, are o biserică gotică, dar și alte sedii de instituții de cultură și învățământ sau case-monument. Are și legende privind vechea denumire atestată în perioada medievală – Ulița Lupilor. E și o stradă a vieții spirituale clujene. Are și un proiect la primărie de transformare în zonă pietonală care de șapte ani a fost abandonat din pricina vocilor critice (ale arhitecților sau universitarilor), mai ales că proiectul prevedea și o parcare subterană extinsă pe colțul cu strada Universității.

 

Cum arată fără mașini cea mai frumoasă stradă din Cluj

sursa foto: greenstone.bjc.ro

sursa foto: greenstone.bjc.ro

Așa arăta când pe ea mai era în picioare primul teatru din Cluj (care a funcționat pe locația actualei Case a Universitarilor)

sursa foto: Vechiul Cluj (Facebook)

sursa foto: Vechiul Cluj (Facebook)

Strada Kogălniceanu este cea mai frumoasă stradă din Cluj-Napoca și merită cu adevărat să devină pietonală, spune arhitectul-șef al orașului, Ligia Subțirică. De fapt, Clujul merită o zonă pietonală care să aibă prestanța unei căi regale – pornind de la cimitirul central, zonă unde parchează autocarele, mergând pe Kogălniceanu-Univestității- Piața Unirii-Piața Muzeului – podul nemților peste Someș – Cetățuia. „Mă doare sufletul că nu se face pietonală. Este cea mai frumoasă stradă din Cluj, cu cele mai impresionante clădiri. Gândiți-vă cum ar arăta cu zone verzi, băncuțe, cu un fel de curte exterioară în capăt care să se adauge curților liceelor din zonă. Putăm discuții despre acest proiect cu primarul, periodic. Ni se reproșează că proiectul a fost contestat de arhitecți. Dar să nu uităm că s-au opus câțiva arhitecți interesați de subiect, o parte fiind deranjați de amplasarea parkingului în subteran. Cu toate acestea, ar exista șanse foarte mari să se facă o parcare subterană aici. Chiar dacă și la acest capitol am întâmpinat obiecții, că nu e o practică europeană, că se vom împiedica de vestigii. În toate orașele europene există parcări în centru, subterane. Domul din Koln e înconjurat de parcări subterane pe patru nivele. Și la Viena sunt. Doar că sunt mai scumpe ca să parchezi în ele. Iar cu vetigiile, ar fi o chestie extraordinară. Cine îți mai face o săpătură pe gratis pe o zonă întreagă? Când s-au construit arhivele naționale, pentru că asta se invocă, s-a descoperit niște sarcofage care s-au dus la Muzeul de Istorie. Și aici, dacă găsim ceva, conservăm. Eu când am venit la primăriei mă gîndeam la un lanț de parcări în  jurul centrul istoric și la două axe de trafic în centrul istoric Napoca-Dorobanților și Memorandumului-21 Decembrie, iar în rest zonă pietonală. Nu știam, însă, ce complicat este cu terenurile. Pentru că primăria a dat tot în perioadele anterioare, iar legea nu permite exproprieri pentru lucrări de parkinguri. Iar ca să cumperi teren ți se cere 2000 de euro metrul pătrat, cum e în cazul parcării pe care o doream pe strada Avram Iancu”, a spus arhitectul-șef.

Are șanse?

„Depinde de cât voi reuși eu să conving”, spune arhitectul-șef. În 2009-2010, primăria a pornit un proiect de pietonalizare a arterei, la pachet cu amenjarea unui parcări în formă de L în zona Universității-Kokălniceanu. Urma un concurs de soluții pentru amenjarea arteri. Apoi, de la riverani, la Universitatea Babeș-Bolyai, la arhitecți, proiectul a fost contestat și primăria l-a abandonat.

Cu toate aceste, organizațiile profesionale ale arhitecților au continuat demersurile publice de a conștientiza comunitatea asupra transformării acestei cele mai frumoase străzi ale orașului în pietonală.

În 2014, evenimentul deja de tradiție al Ordinului Arhitecților din România – filiala Transilvania, Scena Urbană (prin care se atrage atenția asupra potențialului unor locuri uitate din oraș), s-a mutat pe strada Kogălniceanu, chiar cu o discuție cu scăunele pe carosabil privind viitorul pietonal al străzii Kogălniceanu.

Foto: Luminita Silea

Foto: Luminita Silea

Toți cei prezenți au convenit că se poate, ba chiar au chemat și un viitor cu trăsuri turistice care să circule pe această stradă.

SĂ NE AMINTIM

Strada Kogălniceanu, varianta pietonală cu trăsuri: loc pentru 250 de mașini sau 1.800 de oameni?

PÂNĂ LA CEVA CONCRET, SĂ ȘTIM  CE  PRIVIM DE LÂNGĂ MAȘINI 

Una dintre cele mai vehci străzi ale Clujului care este menționată în documentele medievale ca Platea Luporum, Ulița Lupului, cu legenda că, până la construirea zidului de sud al cetăţii în secolul al XV-lea, pe timp de iarnă, din zona neprotejată a oraşului, coborau până aici lupii.

Strada pe care maghiarii o numesc și acum Farkas utca (strada lupului).

O arteră cu o biserică gotică – Biserica Reformată-Calvină construită între anii 1486-1510 (aflată în capătul străzii), cu un palat baroc târziu – Palatul Teleki, de la sfârșit de secol al XVIII-lea (la nr. 7), casa Pataki-Tollas (la nr. 5), vechea clădire a Prefecturii (la nr. 6), palatul Teleki), casa Nemes- Bethlen (la nr. 8) şi clădirea simbol pentru arhitectura interbelică, Colegiul Academic.

O stradă importantă a vieții spirituale clujene găzduind și sediile unor instituții importante: Universitatea „Babeş-Bolyai”, Liceul Teoretic Báthory István, Colegiul Naţional Emil Racoviţă, Colegiul Reformat, . Biblioteca Academiei, Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj.

Pe această stradă, la mijlocul anilor ’60, s-a aflat, temporar, Lupa Capitolină, în locul căreia, în iunie 1973, a fost aşezat grupul statuar Şcoala Ardeleană, realizat de Romul Ladea. Un alt monument, devenit emblematic pentru această stradă, este statuia ecvestră a lui Sf. Gheorghe, în fața bisericii reformate.

12571064_1016706005053865_512643123_n

12596421_1016706105053855_2055212616_n

2 comentarii

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.