"Buget minim garantat" sau falimentul administrațiilor locale?

Senatorul clujean Alin Tișe a atras atenția colegilor săi din Senat că multe localități sunt nedreptărțite de sistemul „bugetului minim garantat”, care se aplică începând de anul acesta. „Ideea de a asigura un buget minim garantat autorităţilor publice locale este bine-venită, însă modul în care se aplică e dezastruos. Multe unităţi administrativ teritoriale ajung să primească alocări financiare net inferioare faţă de cele de anul trecut dar şi faţă de previziunile şi estimările bugetare calculate în baza bugetelor anilor anteriori. Unele administrații locale riscă să nu primească fonduri deloc. De asemenea, modul centralizat şi politizat în care se alocă banii de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală conduce la inechităţi şi decalaje. Toate acestea au drept cauză centralizarea alocărilor financiare, politizarea criteriilor și lipsa de transparenţă”, a avertizatTișe.

Aceste decalaje, a completat senatorul, vor conduce la falimentarea autorităţilor publice locale dar şi la scăderea investiţiilor publice: „Vom asista la la stoparea lucrărilor deja începute, în cadrul unor proiecte ce vizează drumuri publice, aducţiuni de apă, canalizări, şcoli, spitale aflate în subordinea autorităţilor locale. Ceea ce se întâmplă nu reprezintă nimic altceva decât o condamnare la subdezvoltare a multor comunităţi locale. Mai mult, autorităţile locale nu vor mai avea bugete să asigure cofinanţarea unor proiecte europene sau să demareze altele”.

Politcianul clujean consideră că prin acest nou sistem de garantare a bugetului minim – care e condiționat de situația și de numărul de locuitori al fiecărei localități în parte – Guvernul PSD tratează comunităţile locale ca pe nişte cerşetori, anulând principiul constituţional şi legal al autonomiei locale:”Este imposibil să faci administraţie publică, să administrezi comunitatea, să îi oferi serviciile de care are nevoie atunci când eşti lăsat intenţionat fără resurse, anulând practic dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor publice locale de a soluţiona şi de a gestiona problemele comunităţii”.

Președintele Asociației Comunelor, filiala Cluj, primarul comunei Sânpaul, Ovidiul Colceriu, a explicat la rândul că acest sistem al „bugetului minim garantat”, nu e un lucru rău, dar că ajunge să devină inechitabil, având în vedere că sunt încurajate comunitățile cele mai mici și mai sărace, în defavoarea comunelor mari. Practic, Guvernul a luat decizia de a nu mai lăsa la latitudinea consiliilor județene, aceste fonduri care de regulă sunt alocate pentru proiecte de dezvoltare, și să împartă banii pe cont propriu. Astfel se alocă cîte 1.500.000 de lei pentru fiecare comună în parte (indiferent dacă aceasta e mai mică sau mai mare), 6.000.000 de lei pentru orașe, 20.000.000 de lei pentru municipii și 50.000.000 de lei pentru municipiile reședință de județ. Proiectele de infrastructură nu vor mai fi prioritizate, iar localitățile care mizau că pot obține bani mai mulți pentru proiectele pe care le au în derulare, trebuie să-și pună pofta în cui.  Sunt comune mici care nu vor mai face nici un efort pentru a se dezvolta, pentru simplul fapt că acești bani alocați de la centru le va asigura funcționalitatea. În schimb, pentru comunele mai mari, care au angajate cheltuieli mai multe, această sumă de 1,5 milioane de lei este nesemnificativă.

Nici un comentariu

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.