Închide

Boc despre autonomia Ținutului Secuiesc: Orice formă de autonomie pe criterii etnice este interzisă/Susțin o reformă administrativă prin care am avea șansa să spargem clientelismul închegat în ultimii 60 de ani

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - dec. 29, 2023 0 169

Primarul Emil Boc a spus public că susține o reformă administrativă, necesară în România pentru a sparge clientelismul înghegat în ultimii 60 de ani (de la ultima reorganizare a țării) și pentru a genera instituții puternice, făcute de la zero, după model european care să apere cetățeni. El a mai arătat că orice reformă pe criterii etnice este interzisă de lege în România, făcând referire la inițiativele legislative de autonomie a Ținutului Secuiesc, respinse pe finalul acestui an de Parlament.

„Este simplu si clar ca lumina zilei, orice formă de autonomie pe criterii etnice este interzisă, exclusă și neconstituțională. Articolul 1 din Constituție spune clar că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Nu avem ce discuta de autonomie pe criterii etnice. A, chestiuni care să vizeze descentralizarea administrativă sunt altceva..Câtă descentralizare la București, atâta la Odorhei, atâta la Iași, atâta la Cluj, atâta la Timișoara. E cu totul altceva descentralizarea administrativă care reprezintă șansa autorităților de a avea posibilitatea să rezolve mai bine problemele comunității și cu resurse financiare și prerogative legale. Printr-o reformă administrativă am avea șansa asta să spargem clientelismul închegat în ultimii 60 de ani de la ultima reorganizare. De aceea avem structuri care nu își mai fac datoria  pentru că s-au creat niste legături între oameni care se cunosc, niște relații între politicieni si oameni de afaceri, între instituții, din 68 încoace și au continuat. Acestea trebuie sparte pur și simplu și create noi structuri care să pornească de la zero pe baze noi, europene, moderne. (…) Trebuie să  fim mai riguroși să avem instituții care să apere cetățeanul. Nu mai merge cu Se poate și așa. Dacă respecți legea atunci aperi cetățeanul. Dacă ai autorizație de incendiu, atunci acolo nu arde nimeni. (…) De ceea se prăbușesc poduri, ard cluburi și așa mai departe pentru că legea nu este una pentru toți”, a spus primarul Emil Boc la Ziua Live în 29 decembrie.

Senatul României a respins în 29 decembrie trei proiecte de lege care prevăd autonomia Ținutului Secuiesc, dar și alte două legate de autonomia culturală a maghiarilor, fiind înregistrat un vot covârșitor împotriva inițiativelor venite de la doi deputați afiliați UDMR.

Deputații Kulcsar Terza Joszef Gyorgy și Zakarias Zoltan au depus la Parlament două proiecte legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc, respectiv autonomia culturală a comunității maghiare din România. Într-un al treilea proiect are loc completarea aspectelor de autonomie culturale printr-o lege cadru.

Proiectele au fost respinse și de Senat, în 29 decembrie, după votul similar din Camera Deputaților. Titus Corlățean (PSD), președinte al Comisiei de politică externă, a precizat că cele trei „proiecte sunt profund toxice”, subliniind că după alegerile din 2024 trebuie purtată o discuție despre descentralizare, dar nu pe criterii etnice. Liderul de grup al PNL, Daniel Fenechiu, a subliniat că formațiunea pe care o reprezintă, partid-istoric, se opune unui asemenea demers, din start neconstituțional.

Ce prevedeau proiectele inițiate de cei doi deputați UDMR

Primul proiect este „Propunere legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”. Din preambul inițiatorii susțin că autonomia Ținutului Secuiesc „nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.

Cel de-al doilea proiect este cel referitor la „Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România”

„În unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:

a) limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi atât în scris cât și oral;

b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;

c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare”.

Al treilea proiect, depus tot de cei doi, se referă la o „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”. În acest proiect sunt date detalii despre „autoguvernările culturale ale comunităților locale”, precum și „unitățile administrativ-teritoriale cu statut special”.

Guvernul și liderii de pe scena politică din România au stabilit că vor relua discuțiile despre o nouă lege a reorganizrii administrative după alegerile din 2024.

foto: Sabin Cîrstoveanu – Inquam Photos

Nici un comentariu

Scrie un comentariu