Închide

Blocurile propuse pe Parâng, în cel mai mare cartier al Clujului, demolate la urbanism

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 01, 2020 8 7850

Proiectul ansamblului de două blocuri cu zece niveluri (9 etaje) propus pe o parcelă de peste 8300 de metri pătrați din zona viitoarei baze sportive La Terenuri, pe strada Parâng în cartierul Mănăștur a fost decimat de oficialii Comisiei de Urbanism a Primăriei. Prezentarea cu filmuleț, abordarea documentată și profesionistă a proiectanților privind revitalizarea zonei Parâng-Tășnad din cel mai mare cartier din oraș la pachet cu o ofertă de investiții în spații publice din partea beneficiarilor nu i-a impresionat pe aceștia cu nimic. În lipsa primarului Emil Boc care plecase puțin din sală, arhitectul șef și viceprimarul Dan Tarcea au trasat viitorul proiectului imbiliar: „schimbați-vă mobilarea și rămâneți în indici, jumătate din parcelă să rămână spațiu verde generos spre baza La Terenuri”.

Proiectul blocurilor de pe Parâng este semnat Transform și a fost lansat anul acesta în consultare publică de Primărie. Proiectul a apărut public în 2018, susținut și de un filmuleț de prezentare postat de biroul Transform, însă a fost retras imediat ce a generat controverse fiind propus într-o zonă verde pe care Primăria și-a asumat să o transforme în bază sportivă. Între timp baza sportivă a Primăriei din zona La Terenuri a avansat (e în licitație de proiectare și execuție), așa că și proiectul celor două blocuri de zece niveluri supraterane a ajuns la faza de a fi dezbătut la urbanism la ședința din 27 februarie. Invetiția imobiliară a fost asumată de societatea Coratim deținută de frații Marius Bejan și de Daniel Dumitraș.

Proiectanții de la Transform au propus prin Planul Urbanistic Zonal realizat pentru construirea celor două blocuri și un plan de măsuri pentru dezvoltarea întregului cartier, spun ei, cu oferte clare pentru Primărie, dacă acceptă cele două blocuri cu 9 etaje în zona pârâului Calvaria și a bazei La Terenuri. Chiar evidențiază cu cifre ce investiții vor face dezvoltatorii.

Arhitectul Vlad Negru a explicat că a tratat documentația ca un proiect de restructurare care să rezolve câteva din disfuncțiile care există în prezent în cartierul Mănăștur privind circulațiile auto și pietonale prin conectarea zonei Tazlău la strada Parâng dar și prin crearea unui culoar pietonal de-a lungul pârâului Calvaria. „Ce câștigă orașul? 922 de m de pistă de biciclete, un loc de joacă, 65 de parcări noi din care o parte pe terenul beneficiarului, două noi poduri peste pârâul Calvaria, 7100 de mp de zone renaturalizate pe maluri, 750 de mp de stradă refăcută și o stradă nouă de 150 de mp. Am intervenit în acest proiect și cu un pol de comerț în interiorul cartierului care să aibă legătură pietonală cu zonele locuite și să fie legat și de complexul Minerva prin amenajarea de-a lungul Calvaria asumată pe cheltuiala beneficiarilor proiectului”, a trecut în revistă Negru avantajele pentru oraș ale proiectului.

Proiectantul a adus pentru cei prezenți și un filmuleț ca să îi plimbe prin viitoarea zonă de blocuri propusă pe Parâng lângă baza la Terenuri. „Da, da frumos”, l-a catalogat arhitectul șef Daniel Pop. Viceprimarul Dan Tarcea care a rămas la cârma ședinței de urbanism (primarul Boc ieșise înainte de discuțiile privind proiectul) a sugerat să se treacă pe plașe și cifre și s-a interesat asupra încărcării pe care proiectul o aduce pe Parâng.

„162 de apartamente și 4000 de spații de comerț și servicii”, a răspuns proiectantul.

(sursa proeict Transform, Primăria Cluj)

Tarcea l-a informat că, având în vedere că licitația pentru realizarea bazei sportive La Terenuri e aproape adjudecată, beneficiarii proiectului nu vor mai putea investi în promenada de-a lungul pârâului Calvaria.

Tarcea și arhitectul șef au mimat preț de câteva minute o discuție între ei în fața unei tablete, vizualizând planșele proiectului. În comisie mai rămăseseră arhitecții și oamenii din Primărie (șefa de la urbanism Corina Ciuban se întreținea cu președintele de la Comisia de Monumente, Sorin Scripcaru, arhitecta pensionară și consultantă Ligia Subțirică zapa pe telefonul mobil) dar și arhitectul Romulus Zamfir (neinteresat de acest proiect) dar și arhitectul șef al județului Claudiu Salanță (care dialoga cu colegi de pe margine). În condițiile date, toată lumea a avut răbdare să se termine consultarea.

Arhitectul șef al municipiului și viceprimarul Tarcea au apreciat apoi că două clădiri așa mari lângă baza sportivă La Terenuri sunt inoportune. „Deci clădirile dumneavoastră vor fi mai joase decât cele de zece etaje de pe Parâng, având în vedere că terenul pe care îl aveți coboară. A, 2 etaje față de Parâng. Atunci mutați clădirea din spate la strada Parâng, faceti una mai înaltă care să semene cu celelalte de vizavi și tranziția spre zona La Terenuri să fie mai plăcută, cu o zonă verde mai mare”, a spus Pop.

Ca să fie echilibru, a intervenit și arhitectul județului Claudiu Salanță ca să ceară diminuarea circulației auto spre baza la Terenuri. Negru și oamenii Primăriei din comisie au spus că tocmai aceasta este cerința municipalității ca proiectul să conecteze zona Tazlău cu cea de pe Parâng și că nu se poate pune verde unde sugerează Salanță.

Tarcea a sugerat chiar ca jumătate din parcelă, 4000 de mp să rămână zonă verde, spre viitoarea bază sportivă La Terenuri. El a mai cerut să vină concluziile din comisia de circulație clar formulate, să se știe exact ce câștigă oamenii la nivelul traseelor auto și pietonale prin acest proiect. „În octombrie am depus ultimele completări și de atunci așteptăm următoarea comisie de circulație”, a precizat arhitectul Vlad Negru.

„Schimbați-vă mobilarea cu încadrarea în indici și reveniți aici”, a fost concluzia comisiei.

Proiectul blocurilor din Mănăștur, investiție a celor de la Coratim a fost contestat de civici din Cluj. Două noi blocuri cu 13 niveluri propuse în cartierul Mănăștur nu fac decât să aglomereze traficul în zonă și vor distruge grădinile cartierului, s-au plâns cei de la Asociația SOS. Asociația coordonată de un deputat clujean susține că dezvoltatorii imobiliari vor să edifice apartamente într-o zonă pe care clujenii și-au dorit-o ca verde și au semnat o petiție pentru amenajarea spațiului La terenuri, modernizare asumată de Primărie. Blocurile propuse în Mănăștur pe o parcelă de 8000 de mp lângă viitoarea bază sportivă La Terenuri și pârâul Calvaria nu sunt decât un alt exemplu care demonstrează că Clujul a devenit „oraș pentru profit, nu pentru oameni”, spun civicii de la SOS.

Detalii aici: Exemplul doi. Clujul, oraș pentru profit. Turnuri pe Parâng în Mănăștur

Despre propunerile și investițiile care urmează să le aducă proiectul de pe Parâng, detalii mai jos:

Turnurile, din nou la putere în Cluj. 15 etaje în Bună Ziua, 40 de etaje în Grigorescu. Proiectele urbanistice sunt în consultare publică

Foto cover: simularea proiect, Transform, sursa Primaria Cluj

8 comentarii

  1. Locuiesc in zona Paring unde vor acesti domni sa construiasca! De ce nu fac constructia in Gruia langa casa domniilor sale ? Au facut un studiu de impact sa vada ce inseamna 2 blocuri de 13 etaje? Minim 200 de masini in plus, in conditiile in care acuma sint parcate pe Tazlau un numar de 300 de masini, mare parte pe terenul viran langa care vor sa construiasca, in conditiile in care garajele de pe str Paring se vor demola si vor nevoie de inca minim 100 de locuri de parcare! Zona este suparasaturata de blocuri, padurea este zilnic macelarita de constructorii care ridica blocuri mai sus de sala de sport! Ce ziceti domnu Dumitras nu vreti sa faceti in Gruia 2 blocuri cu 13 etaje ????

  2. Nu uitati de masinile care deja in prezent nu prea au unde sa parcheze si ocupa fiecare petic liber. Haideti intr-o seara banala in timpul saptamanii si parcati-va masina undeva daca gasiti loc. Imaginati-va cum va fi daca pe spatiul unde in prezent se parcheaza zeci de masini se vor construi 2 blocuri de locuinte.
    Vreo 3 etaje cu locuri de parcare pentru locuitorii din zona ar fi bine venite.

  3. Cand s-a prezentat acum 3 luni in presa locala transformarea zonei La Terenuri am scris urmatoarele, se pare ca am avut dreptate: Frumos proiect, am ras cand am vazut ca la un moment in filmulet apar oameni la costum si cravata discutand, probabil, filozofie de mindfullness. Deci, ar trebui urmarite cu atentie actiunile astora sa nu betoneze cumva si padurea mai repede (pentru ca, in cele din urma, asta se va intampla)… E clar ca oamenii din zona vor evita acest „parc de beton sportiv” si vor merge in padure, cat se va mai putea si acolo. Terenurile vor fi popullate de figuranti cu skateboarduri sub brat si increzuti care vor organiza „intalniri culturale” – o pregatire a transformarii zonei mai largi (inspre padure) intr-un cartier middle-class aspirational, pentru care „Parcul ‘La Terenuri'” va constitui magnet de marketing in promovarea unei zone de life quality, adica nu adiacente Manasturului comunist-batranesc-muncitoresc. O miscare prin care zona de picnic a manasturenilor, practic, va fi furata de clasa creativa de busines.

  4. Locuiesc in zonă, trec pe langa terenul ăla – e vraiște, haos. Evident că lumea n-are chef de vecini, că așa suntem noi, insă pe fond terenul e potrivit pentru blocuri cu condiția să facă parcări subterane. Dacă abordăm agresivitatea asta pune zice că inchidem Clujul si tragem obloanele, să nu mai vină oameni. Nu poti nici aduce oameni fără să construiești. Aceeași oameni care sabotează proiectele sunt ăia care zic vai ce mari chirii.

    Locul e optim, s-ar civiliza cu ocazia asta. Vecinii care isi fac griji că sunt prea multe masini sunt ăia care au garaje care ocupă un loc jumate. Garajele ar veni rase și spațiul raționalizat. oricum spațiul ăla dintre pârîu și blocuri e neutilizat. Dacă tot vrem civilizație ar trebui distruse grădinile alea ocupate abuziv și plantati copaci, ca o extindere a parcului de la Terenuri – acolo n-am auzit comentarii… Primăria ar putea face incă o parcare supraterană undeva aproape demoland centrale termice inutile mentinute aiurea pentru cativa locatari fără centrală termică

  5. si mai scutiti-mă cu „civicii” – cine sunt civicii? niște șmekeri care au casă in cluj și nu vor ca altii să mai aibă această oportunitate. Dohotaru are salar de deputat și casă, locuiește in zonă, s-a imburghezit si n-are chef sa-l inghesuim, săracu. ia mergeti toti acasă , ce tot veniti in Cluj.

    Aceeași civici urlă că orașul e pentru profit , chiriile sunt mari. Păi cum să nu fie mari dacă nu construim suficient pentru toti care vin? Asta se numește demagogie – faci pe omul bun la ambele capete dar nu rezolvi nici case pentru oameni, nici chirii mai mici. Măcar blocurile asta creează spatiu pentru vreo 500 de oameni, chiar 600 dacă vin familii cu 2 copii.

  6. Da , inca o data dam dovada ca suntem romani , ancorati in evul mediu . Cum sa te opui unui proiect de modernizare ? Se strica gradinile si spatiul verde ? Care spatiu verde ? Acolo e o infectie totala , garduri din sarma ruginita ,lighene, table si gunoaie de-a valma . Orasul e al tuturor , cine vrea gradini , poate pleca in zonele rurale , acolo pot sa cultive pamantul linistiti. Garaje ? Pai tocmai de aceea nu sunt locuri de parcare in Cluj , pentru ca unii mai smecheri au pus pe domeniul public aceste constructii inestetice , pentru care platesc sume derizorii. ORASUL E AL TUTUROR ! Toate garajele ar trebui desfiintate si facute parcari libere , marcate frumos , moderne , pentru a fluidiza circulatia . E locul liber , sa poti parca !!! Cu reglementari clare , bineinteles , pentru cei care nu isi misca masinile cu lunile . In cazul de fata , constructorul asigura locuri de parcare pentru toti locatarii , si in plus….. Dar , de , e usor sa dai din gura , si sa nu spui nimic…….

  7. Radeti și pădurea pana sus în Făget, la Ciurila si betonati tot, sa imi bag p..a in modernizarea ma-tii. O sa ajungem vai de morții noștri corporatiști basiti și antreprenori. Plecați în U.S. de unde va inspirați și lăsați România sa mai respire, ca de 31 de ani se sufoca de atata haos.

Lasa un raspuns pentru Alin

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.