Blocuri între case la Gherla pentru ca Primăria să rezolve problema romilor care locuiesc ilegal localitate, lângă penitenciar
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - iun. 09, 2022 1 740
Un proiect urbanistic pentru construirea a trei blocuri de locuințe cu patru niveluri pe strada Pescarilor din Gherla, pe terenul ocupat în prezent de construcțiile improvizate ale unei comunități de romi, a primit avizul în ședința comisiei de urbanism din 9 iunie. Este un proiect al Primăriei Gherla, cu fonduri nerambursabile. Arhitecții din comisiei au cerut chiar relocarea proiectului pe un alt amplasament, fiind vorba despre o zonă de case unde se intenționează construirea de locuințe colective. Proiectanții au arătat că acest aspect nu va ajuta la rezolvarea problemelor romilor, care nu vor pleca din zonă. Proiectul este contestat de riveranii de la case. Varianta prezentată de proiectanți ar detensiona situația, mai ales riveranii de la case au cerut ca blocurile să nu aibă geamuri s-au balcoane spre ei, cerință care s-a îndeplinit, a arătat arhitecta Corina Moldovan.
Pe un teren de peste 5000 de mp din zona străzilor Pescarilor și Salciei din municipiul Gherla, un amplasament aflat în proximitatea penitenciarului din localitate, a cimitirului dar și a Someșului, Primăria Gherla vrea să construiască trei blocuri de locuințe sociale, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Planul Urbanistic Zonal pentru viitorul ansamblu a fost discutat la ședința din 9 iunie a comisiei de urbanism din cadrul Consiliului Județean.
Proiectanții de la Linie Punct au propus ca viitoarele blocuri să aibă subsol, parter, 2 etaje plus mansardă și să fie edificate cu perete calcan spre stradă și zonele de locuințe individuale. „Blocurile sociale propuse se vor grupa în partea vestică a parcelei nou amenajate iar latura nord-estică va fi amenajată ca spațiu pentru grădini de zarzavaturi, spații de activități sportive, joacă, circulație auto și parcare aferenta. Natura terenului de fundare si conditiile geotehnice pun în evidență posibilitatea construirii de construcții cu regim maxim de înălțime: S+P+2E+M. Amenajările și circulațiile vor urma, pe cât posibil, panta naturală a terenului”, au arătat proiectanții.
Arhitecta Corina Moldovan a arătat că este vorba despre un proiect care se va realiza etapizat, pe amplasament existând mai multe construcții nelegale improvizate, ocupate de romi. Acestea vor fi desființate. Pe perioada execuției primelor două blocuri pentru care Primăria Gherla are finanțare, romii vor fi mutați în containere. Ulterior vor fi realizate și zonele verzi și se vor căuta fonduri pentru cel de-al treilea imobil.
Arhitecții din comisia de urbanism au reproșat proiectului că aduce blocuri într-o zonă de locuințe unifamiliale și legitimează, practic, construirea de blocuri între case. De asemenea, a fost criticată și soluția aleasă de proiectanți pentru blocuri, respectiv pereți (calcane) fără geamuri și balcoane spre vecinătăți, specialiștii arătând că această variantă nu aduce beneficii locuirii. Au făcut observații arhitecta Alice Oprica și arhitectul Laszol Tulogdy. Cei doi au mai remarcat că blocurile sunt amplasate și foarte aproape de cimitir și au cerut eventuale retrageri pentru configurarea unor plantații care să protejeze vizual cele două spații.
Corina Moldovan le-a dat dreptate, însă a arătat că soluția găsită de ei ca proiectanți este singura în măsură să rezolve problemele romilor care stau ilegal în zona Pescarilor din Gherla. Ea chiar l-a invitat pe Laszo Tulogdy să viziteze zona ca să înțeleagă că romii de la Gherla sunt mai răi decât cei din Cluj-Napoca de la Pata Rât și că și în prezent au un comportament neadecvat, sunt foști pușcăriași, fac scandaluri și vorbesc urât în permanență. Mai mult, ea a arătat că, în condițiile în care Primăria ar edifica blocurile de locuințe sociale în altă parte, romii din comunitatea de pe Pescarilor nu ar pleca, ei stabilindu-se aici de ani de zile, având în vedere și penitenciarul și apropierea față de cimitir unde primesc pomeni, mâncare și bani. „Construcțiile au fost dimensionate pentru a caza necesarul de populație. Acum în comunitatea aceasta sunt 150 de copii și 100 de adulți. Într-un imobil pot să locuiască 65-70 de persoane. Nu toți vor putea să primească locuințe sociale. Se încearcă să se facă toate cele trei blocuri, însă momentan sunt fonduri pentru două”, a spus Moldovan.
Atât arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, cât și ceilalți specialiști din comisiei au arătat că scopul proiectelor de urbanism și a spațiilor pe care acestea le vor crea nu este să judece ci să îmbunătățească condițiile de locuire. „Nu îi vom aduce la facultate în Cluj, dar măcar pentru dezvoltarea copiilor, să aibă un geam, un balcon”, a adăugat Laszlo Tulogdy.
„Dacă modificăm proiectul și ajungem iarăși la consultarea populației, se va ajunge la proces cu Primăria. Și așa vecinii din zonă sunt în proces cu Primăria și au făcut presiuni foartea mari ca aceste locuințe sociale să nu se construiască deloc. Au fost întâlniri cu scandaluri de fiecare dată. Este o tensiune foarte mare acolo și noi încercăm să detensionăm situația”, a mai spus proiectanta.
Despre vecinătatea cu cimitirul, Corina Moldovan a spus că și Platinia de pe Avran Iancu din Cluj are vedere către Cimitirul Central, însă a arătat că va căuta o soluții pentru realizarea macar a unor plantații de aliniament.
În final, s-a convenit ca pentru pereții (tip calcan) pe care blocurile îi vor avea să se găsească o formulă prin care să fie pictați sau să primeasă desene de tip graffiti.
Alin Tișe, președintele CJ Cluj, cel care conduce comisia de urbansim, a concluzionat că instituția trebuie să încurajeze comunitatea locală dacă aceasta vrea să lămurească o problemă a unei categorii defavorizate de populație dar să și răspundă obiecțiilor vecinilor. „E nevoie de locuințe sociale”, a spus Tișe.
În final proiectul a primit avizul comisiei.
Oficialii din administrația locală din Gherla au avut mai multe întâlniri și discuții aprinse cu vecinii de la case din zona Pescarilor care s-au opus proiectului locuințelor sociale, în etapa de consultare a populației, plângându-se de comportamentul urât și de mizeria pe care romii le-au permanentizat în zonă.
Detalii:
sursă foto: acțiune de ecologizare în comunitatea de romi de pe strada Pescarilor din Gherla 2019 – gherlainfo.ro
Un comentariu
Scrie un comentariu
Articole similare
-
Pentru zeci de copii, Crăciunul înseamnă speranță. Împreună, putem face minuni! Rotary Opera lansează a doua ediție a proiectului ToyJoy (P)
dec. 09, 2024 0
-
Restricții de circulație în Piața 14 iulie din Cluj/Încep lucrările de modernizare pentru noul centru de cartier din Grigorescu
dec. 09, 2024 0
Arhitecți și primar idiot.
Toti desenează pe hartie dar nu vor să inteleagă că ei distrug oamenii din zona aia plantându le blocuri cu rromi care vor distruge totul inclusiv casele pe care le vor primi. O să aducă cu ei obiceiurile lor și va fi mereu scandal acolo intre case de o să fugă vecinii din zonă să scape. Putea să le facă blocurile astea experimentale acolo mai in afară să nu amestece casele cu blocurile. Eu am văzut cand eram copil blocuri date de Ceaușescu țiganilor care au fost distruse. Aveau si loc de muncă, au avut si casă și tot așa rebeli au rămas. Eu nu imi fac iluzii că dacă le dai bloc rezolvi. O să iti ceară mâncare , eventual să o aduci la ușă. Copiii la școală nu ii vor da, ci vor fi armată de cerșit și uite așa se perpetuează cultura parazitară și nu incluziunea demagogică pe bani grei furați de Oengeuri.