Închide

”Biserica cu drapele” construită pe un trotuar, care trebuia demolată la porunca lui Ceaușescu: ”eram toți panicați, Ceaușescu va trece pe aici și biserica a rămas tot aici. Ce să facem?”

ActualitateIstorieTop News by Mihai Prodan - sept. 21, 2019 1 5417

În cel mai betonat cartier al Clujului, cu zeci de mii de locuitori, ce găzduiește și cel mai mare bloc din oraș, o biserică iese în evidență pentru că apare fix pe un trotuar într-o intersecție, a unor străzi intens circulate, la doar câțiva metri de giganticele blocuri cu zece etaje ale cartierului. Cum de nu a fost demolată de comuniști în vremea când era ridicat cartierul? Pentru că au ascuns-o bine ca să n-o vadă Ceaușescu într-o vizită a sa la Cluj, acoperită cu lozinci și steaguri – de unde și numele, ”Biserica cu drapele”.
În plan biserica chiar ar fi trebuit demolată pentru a face loc unei intersecții între străzile Fabricii și Fabricii de Zahăr – pe hârtie aici apărea un scuar, căci planurile pentru strada Fabricii de Zahăr, care lega cartierul de platforma industrială a Clujului, erau mari. După cum se poate observa și după trei decenii, biserica – atunci una de dimensiuni mult mai mici, practic o casă – nu a fost demolată, ba chiar ulterior a fost refăcută și mărită.
Imaginile din arhiva Minerva arată un crâmpei din cum arăta zona în anii ’80:
Urbanistul Emanoil Tudose e cel care a desenat pe planșă întreaga zonă, inclusiv blocurile din zonă, cunoscute ca ”Zidul chinezesc”, cele mai mari din întreg orașul. Acesta explică pentru actualdecluj.ro: ”era o bisericuță foarte mică, mică de tot, care urma să fie demolată ca să se facă intersecția cu strada Fabricii de Zahăr. În locul acestei biserici urma să se construiască alta pe strada Târnavelor, care s-a și construit. E o biserică pătrățoasă pentru că fiind pe ruta de zbor a avioanelor nu au acceptat să se facă sub formă de biserică, cu turlă. Era pe culoarul de zbor și dacă vedeau (membrii PCR-n.red.) o biserică nouă, făceau bubă. Au acceptat să renunțe în contrapartidă cu terenul care s-a dat pe strada Târnavelor. S-a făcut proiectul, s-a autorizat și pe urmă nu știu ce s-a mai întâmplat. Biserica era aproape gata. Dincoace pe strada Fabricii preotul a reușit să se opună demolării iar biserica s-a modificat complet, s-a mărit, s-a făcut turn. Doar amplasamentul e același, era un spațiu destinat intersecției dintre Fabricii de Zahăr și Fabricii, un scuar, în care exista biserica veche ce urma să fie demolată în contrapartidă cu cea nouă. Dar nu s-a mai demolat iar biserica este agresivă față de blocuri, e foarte aproape de ele”.
În motropolia ortodoxă a Clujului biserica e cunoscută ca ”biserica cu drapele”, deși nu veți vedea așa ceva, cel puțin acum. Explicația vine de la purtătorul de cuvânt, Bogdan Ivanov: ”era o casă în care se slujea înainte de construirea cartierelor, a rămas cu statut provizoriu. Îi zicea Biserica cu drapele pentru că a venit Ceaușescu la Cluj ca să viziteze platforma industrială și ca să n-o vadă și s-o dărâme o îmbrăcau de sus până jos în drapele. Așa a scăpat, era acoperită cu pancarte și lozinci și arăta ca o casă”.

Mihai Colț e preot în această parohie din 1980 și, în biserică, explică: ”parohia a cumpărat aici o casă în 1957, era o casă enormă, uriașă. S-a transformat în biserică. În acea vreme a început marea demolare, comuniștii au ras tot în afară de biserică, care trebuia și ea demolată. În 1983 Ceaușescu a făcut o vizită în Cluj cu ocazia deschiderii anului universitar. A trecut spre platforma industrială a orașului și a văzut biserica, și a zis să dispară, ”anul viitor vin din nou să văd ce ați realizat”. S-a ținut de cuvânt. Acum eram toți panicați, inclusiv organele locale, că Ceaușescu va trece pe aici și biserica a rămas tot aici. Ce să facem? Era îngrozitor. Și atunci de comun acord cu primăria am acoperit-o cu drapele. Au venit cei de la Electromontaj și au montat pe toată partea asta a străzii – aici trebuia să fie o intersecție – stâlpi de curent electric, panouri cu Ceaușescu, drapele tricolore, clopotul l-au blindat de la Securitate să nu îl tragă cineva din greșeală. Ceaușescu a trecut, a salutat tabloul și oamenii din față și biserica a rămas nedemolată. Cu gândul că ne vom muta într-un alt amplasament, și așa s-a și întâmplat. În 1984 am primit o autorizație pe strada Târnavelor 4 unde e actuala biserică Sf. Ilie, cu gândul că ne vom muta acolo și biserica de aici va trebui să dispară. A venit Revoluția, biserica de pe Târnavelor era aproape finalizată și noi am rămas în continuare aici. În 1992 am primit autorizație și certificat de urbanism ca pe vechiul amplasament să ridicăm această biserică. Am demolat vechea clădire, în 2005 am terminat-o, am lucrat foarte rapid. Noi am fost foarte bucuroși că am rămas aici”.
În schimb Colț reproșează acum Primăriei că ce nu au reușit comuniștii vrea acum instituția publică, ”ce nu a reușit să facă Ceaușescu vor ei”, spune Colț și arată spre stâlpișorii și o barieră auto montați pe trotuar, pe care Primăria îi vrea dispăruți.
Mai exact de acești stâlpi e vorba:

Aceștia au fost montați în urmă cu 15 ani și delimitează o zonă de puțini metri pătrați între două scări de bloc, cu biserica în mijloc, unde accesul e doar pietonal – iar în cel mai betonat cartier din Cluj-Napoca acesta nu e puțin lucru. Colț spune însă că Primăria îi cere să-i demonteze – fapt ce s-ar traduce, în mod cert, în trafic auto chiar în vecinătatea bisericii. ”I-am rugat pe cei de la Primărie să pună stâlpișori. Vin copii, și duminica cu părinții. Noi am protejat proprietatea. Nu putem opri trotuarul pe care trec oamenii. Când sunt botezuri, cununii, avem nevoie de spațiul ăsta. Primăria cere să demolez ceea ce ei au făcut, mi-au făcut adresă de două săptămâni pentru înlăturarea stâlpilor și a  barierei pentru că sunt reclamații. Să vină ei sau să mă dea în judecată. Bariera noi am pus-o ca să nu intre mașinile și de 15 ani nu s-a sesizat nimeni. Dacă nu am fi proprietari ar fi altceva. Dar suntem proprietari, nu am luat terenul de la nimeni”.

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Articole similare