Bilanț de pandemie în sectorul HoReCa: afacerile din domeniu au scăzut cu 35% în 2020, numărul de angajați a scăzut cu 25% în Cluj

Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut în anul 2020 cu 35% faţă de 2019, la 17,9 miliarde de lei, în comparație cu 27,5 miliarde de lei în 2019, ca urmare a pandemiei, relevă o analiză Termene realizată pe baza situațiilor financiare raportate de companiile din România. În Cluj s-a înregistrat un declin de 34% al afacerilor din HoReCa, o scădere de 25% a numărului de angajați și o creștere record a pierderilor nete de 452% în anul pandemiei.

Industria ospitalității este sectorul care a înregistrat cea mai mare creștere a pierderilor nete în anul 2020, de 220%, fiind urmată de industria de evenimente (creștere a pierderilor nete cu 169% în 2020 față de 2019) și de sectorul informațiilor și al comunicațiilor: +81%, avans al pierderilor nete, potrivit analizei Termene. În ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri, doar industria de evenimente, grav afectată de pandemie, a înregistrat o scădere mai mare decât operatorii din HoReCa, cu un declin total de 38% în 2020 față de 2019.

Numărul de angajați din industria hotelurilor și a restaurantelor s-a redus pe parcursul anului 2020 de la 186.000 la 150.000, o scădere de 19% în raport cu anul anterior. Nivelul cumulat al pierderilor nete din HoReCa a crescut cu 220% în 2020 până la 2,3 miliarde de lei, față de 710 milioane lei în 2019.

“Am procesat datele disponibile în platforma Termene.ro, pe baza bilanțurilor depuse de companii, și avem deja primele concluzii relevante statistic despre impactul pandemiei asupra mediului de business românesc. Vestea proastă este că avem domenii de activitate și companii care au fost lovite puternic de pandemie. Spre exemplu, după un an în care s-a vorbit despre scăderi cuprinse între 20% și 70% în HoReCa, acum vedem cu adevărat că hotelurile și restaurantele au avut în 2020 încasări mai mici cu 35% față de 2019”, a declarat Adrian Dragomir, co-fondator al Termene.ro.

Profitul net înregistrat de firmele din industria HoReCa aflate pe plus a scăzut cu 46,5% până la 2,49 miliarde de lei în 2020, în raport cu 4,65 miliarde lei în 2019.

Cum au supraviețuit afacerile din HoReCa

În ultimul an, inovația, adaptarea companiilor și sectorul delivery au menținut pe linia de plutire multe business-uri din industria HoReCa, arată analiza Termene.ro. Concret, în timpul pandemiei, 47% din piața restaurantelor a fost generată de servicii de livrare. Rezultatele analizei Termene.ro sunt confirmate și de studiul National Foodservice Research, realizat de Hospitality Culture Institute. Valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită și băuturi out of home (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri și supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari orașe din țară (București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov) s-a ridicat, în 2020, la 10,2 miliarde de lei – o scădere de 29% față de nivelul înregistrat în 2019. Potrivit studiului, cele cinci orașe reprezintă 60% din totalul pieței, ceea ce duce industria ospitalității la o valoare de 17 miliarde de lei în anul 2020.

De asemenea, industria HoReCa are o contribuție semnificativă la evoluția unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători și distribuitori de materie primă în bucătărie, importatori și distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum și sisteme de gestiune, curățenie, transport, logistică, ambalaje.

Astfel, conform organizației patronale HORA și membrilor Alianței Pentru Turism (APT), aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07%, astfel:

• impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%;
• impact social (salarii angajați și aport consum) – 0,91%;
• impact financiar indirect (furnizori și investiții) – 0,74%.

„Pentru a începe și continua investițiile, firmele au nevoie de predictibilitate. Managerii și antreprenorii români își doresc să conducă afaceri predictibile. Ca soluții de revenire din criză, abia acum a fost pus în dezbatere publică apelul de proiecte pentru granturile de ajutor de stat HoReCa. Prin schema de ajutor de stat, operatorii a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19 pot beneficia de compensarea a 20% din pierderile suferite în 2020 față de 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro pe întreprindere unică. Aceasta schemă de ajutor de stat este absolut necesară, chiar dacă vine după 16 luni de la declanșarea pandemiei în contextul în care industria HoReCa a înregistrat cele mai mari creșteri ale pierderilor nete în anul 2020″, transmit reprezentanții Termene.ro.

Harta pierderilor în HoReCA

Potrivit analizei Termene.ro, la nivelul industriei HoReCa din București, în anul 2020 a fost raportată o scădere a cifrei de afaceri cu 39,7% în raport cu 2019 și un declin al numărului de angajați cu 20% în anul pandemiei.

În Brașov, unul dintre cele mai puternice județe ca număr de operatori și angajați în industria ospitalității, a fost raportată o scădere totală a cifrei de afaceri în HoReCa de 37%, și un declin al numărului de angajați de 23,8% în 2020 față de 2019.

Scăderile sunt în aceeași linie și în Cluj: 34% declin al afacerilor din HoReCa, o scădere de 25% a numărului de angajați și o creștere record a pierderilor nete de 452% în anul pandemiei.

Industria HoReCa din Constanța a raportat în anul 2020 o scădere a cifrei de afaceri de 22% și un declin de 16% al numărului de angajați, în timp ce scăderea veniturilor pentru operatorii HoReCa din județul Iași este de 35%, iar declinul numărului de angajați este în linie cu media națională, minus 24%.

O tendință similară se observă și în județul Timiș: industria HoReCa a pierdut 41% din venituri și 24% dintre angajați.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.