Asociație cu mesaje rasiste organizează la Cluj protest împotriva relocării de către Primărie a familiilor rome din Pata Rât

ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - sept. 18, 2026 0 21

Un protest în Piața Mihai Viteazul din Cluj-Napoca este programat sâmbătă, 19 septembrie, împotriva proiectului de relocare a unor familii rome din zona Pata Rât în locuințe sociale din municipiu. Protestul este anunțat pentru ora 12:30 de către Asociația Comunitatea Identitară România, o organizație monitorizată pentru mesajele rasiste propagate în comunitate.

Organizația susține că se opune deciziei Primăriei Cluj-Napoca și a Consiliului Local de a cumpăra locuințe pentru familiile din Pata Rât. În comunicarea publică a asociației apar însă o serie de mesaje rasiste la adresa comunității rome.

Într-un comunicat publicat pe site-ul propriu, Comunitatea Identitară România întreabă dacă „țiganii” de la Pata Rât vor fi capabili să se adapteze vieții la bloc, să păstreze curățenia, să plătească utilitățile sau să nu provoace gălăgie. În același text, organizația întreabă dacă relocarea nu va duce la creșterea infracționalității sau la apariția unor mirosuri neplăcute în imobilele în care ar urma să locuiască familiile.

Într-un alt material, asociația afirmă că proiectul ar presupune mutarea a „mii de etnici țigani” și susține că aceștia nu s-ar putea adapta la viața de bloc. Organizația afirmă inclusiv că „majoritatea românilor” ar cunoaște răspunsurile la întrebările privind presupusele probleme pe care le-ar crea relocarea.

Cine se află în spatele organizației

Comunitatea Identitară România se definește drept o organizație naționalistă. Pe propriul site, Codrin Goia este prezentat drept „liderul Comunității Identitare”, iar Nicolae Marchiș apare în mai multe acțiuni publice ale organizației.

În iunie 2026, la Mitingul pentru Familie organizat de asociație la Cluj-Napoca, organizația i-a indicat ca vorbitori din partea Comunității Identitare pe Nicolae Marchiș, Vlad Țăranu, Codrin Goia și Sergiu Măhălean.

Organizația are și un istoric public de mesaje radicale în alte contexte. La Mitingul pentru Familie din 2026, de exemplu, Comunitatea Identitară a promovat mesaje extrem de ostile comunității LGBTQ+, iar la manifestație a fost afișat inclusiv un banner cu mesajul „Homosexualitatea este moașa pedofiliei”.

Într-un raport al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Comunitatea Identitară România apare între conturile monitorizate pentru conținut antisemit, negaționist, instigator, apologetic sau asociat extremei drepte.

O investigație Scena9 din 2025, care discută rețelele naționaliste și neolegionare din România, îl identifică pe Codrin Goia drept conducător al Comunității Identitare și menționează legăturile sale cu Noua Dreaptă. Într-un interviu publicat în 2026, Goia spune chiar el că a fondat Comunitatea Identitară România în 2019 împreună cu alți „camarazi” și că organizația are centrul la Cluj-Napoca. În același interviu își descrie activitatea drept naționalistă și vorbește despre obiectivul formării unei „elite naționaliste.”

În 23 august, asociația a afișat pe Facebook un mesaj de protest în care mai mulți tineri cu fețele blurate afișează într-o pădure un banner pe care scrie: „Boc primar de „5 stele”, importator de favele”, arătând că protestează împotriva mutării romilor de la Pata Râr în Cluj-Napoca.

Ce spune ADI Zona Metropolitană Cluj despre proiect

ADI Zona Metropolitană Cluj, organizația implicată în programele de desegregare a zonei Pata-Rât, precizează că până în prezent peste 550 de persoane relocate din Pata-Rât locuiesc în condiții decente în 123 de locuințe gestionate de asociație, la care se adaugă două locuințe achiziționate pentru situații de urgență.

ADI ZMC subliniază că noile apeluri de finanțare sunt destinate exclusiv așezărilor informale și incluziunii populației segregate și că locuințele nu sunt oferite gratuit, ci în regim de închiriere. Imobilele rămân în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca sau a ADI Zona Metropolitană Cluj.

Asociația mai arată că programul de desegregare este unul pe termen lung și că proiectele actuale reprezintă continuarea unor programe derulate începând din 2014, cu finanțări norvegiene și ulterior prin fonduri locale și europene care au produs efecte pozitive în comunitate.

Nici un comentariu