Arhitecţii şi-au premiat arhitecţii, la Bienala Transilvania. Care sunt cele mai bune proiecte din regiune

Poate aţi ajuns acasă, pe o stradă fără trotuar sau în vreun nou ansamblu de tip „residence”, fără parc ori staţie de transport în comun în vecinătate, poate aţi trecut pe lângă casa-castel a vecinului ori aţi terminat traseul birou – acasă direct în apartament, fiindcă la voi în cartier nu prea e altceva de făcut. Ei bine, aţi fi interesaţi, poate, să ştiţi că se poate şi altfel. Arhitecţii din zonă semnează (şi) proiecte de pus în revistă, locuinţe colective premiate şi chiar intervenţii de spaţii publice (într-adevăr, nu prea multe). Vă invităm să treceţi în revistă proiectele premiate de juriul de arhitecţi la ediţia din 2019 a Bienalei de Arhitectură Transilvania, care s-a încheiat vineri seară la Cluj, cu eveniment de gală şi împărţit trofee. Nu prea sunt proiecte de spaţii publice în competiţie, iar clientul ideal e şi el greu de găsit în concurs.

A patra ediție a Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2019 a fost organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania, în parteneriat cu filialele OAR din Bihor, Satu-Mare, Alba și Nord-Vest şi s-a desfăşurat în perioada 7-24 noiembrie. „Scopul acestei ediții este reflectat de tema aleasă, ”Viitorul/Acum”, respectiv  dorința de a implica întreaga comunitate în planurile și deciziile arhitecților, urbaniștilor, peisagiștilor, autorităților”, spuneau organizatorii. Gala de final le-a fost dedicată arhitecţilor, premiaţi, şi sponsorilor care au susţinut ediţia.  Daniela Maier, preşedintele filialei Transilvania a OAR, a început seara prin a-i prezentat pe membrii echipei care a pregătit cele 17 zile de evenimente, din cinci oraşe, după care membrii juriului, format din experți români și străini, au împărţit Trofeul Bienalei celui mai bun proiect propus pentru (aproape) fiecare din cele 15 categorii/secțiuni de concurs din cadrul acestei ediții a Bienalei de Arhitectură Transilvania.

„A fost o jurizare dificilă. Suntem aici să ne felicităm colegii, nu să criticăm. Am fost nevoiţi ca la această categorie să propunem nominalizări şi un premiu”, începe şirul de premieri arhitectul Attila Kim, cel care prezintă rezultatele pentru secţiunea Arhitectura locuinţei individuale. „Categoria aceasta ne e cea mai apropiată de suflet, amprenta arhitectului trebuie să îşi găsească perechea în personalitatea beneficiarului. Am şi căutat asta, ca juriu”, a detaliat Kim.

Premiul cel mare la această categorie a fost adjudecat de Smaranda Todoran, pentru „casa C” din Cluj-Napoca.

La secţiunea Arhitectura locuinţelor colective, biroul clujean SQM Architecture a ajuns în faţa colegilor de breaslă şi pentru nominalizare şi pentru premiu. Iată cum consideră un juriu de arhitecţi că ar trebui să arate… blocurile de Cluj:

„Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie a fost o categorie de mare diversitate, datorită funcţiunilor, dimensiunilor, bugetelor. Juriul a fost într-o situaţie dificilă”, a menţionat Attila Kim. Premiantul secţiunii a fost arhitectul Vlad Rusu, cel care conduce echipele responsabile de multe dintre proiectele care au câştigat concursurile recente de spaţii publice în Cluj-Napoca. Proiectul care a luat marele premiu al secţiunii este o clinică medicală construită pe strada Sindicatelor. „Acest proiect a avut o miză importantă de spaţiu public, pe filiera unui demers privat: scoaterea la iveală a Canalului Morii. E un prim pas care să arate că se poate construi cu faţa la apă. Vrem să ducem acest demers mai departe, cu desfacerea Canalului Morii în scuarul Caragiale, în cadrul unui proiect viitor”, a spus Vlad Rusu.

Au existat şi două nominalizări la această secţiune – proiectul unei hale industriale şi cel al unui stadion:

Federico D’Ascanio a subliniat „sărăcia” de care a avut parte secţiunea „Arhitectura spaţiului public”, problemă semnalată de fapt şi la celelalte ediţii ale bienalei. „Aş fi vrut să am oportunitatea de a analiza mai multe proiecte în această categorie. Spaţiul public devine tot mai important, aici putem să ne întâlnim, să facem altceva decât muncă”, a menţionat arhitectul. Aşadar, categoria a rămas cu o nominalizare: Piaţa Habermann Sibiu, proiect al SQM Architecture. „Intenţionăm să mergem mai departe cu munca pentru spaţiul public, apare în toate proiectele noastre”, a ţinut să sublinieze Cristi Urcan, coautor al proiectului. Un singur alt proiect a concurat aici pentru premiu: Someş Delivery.

Premiul pentru Arhitectura patrimoniului cultural a mers către Arnold Macalik, pentru reabilitare sediu Rcs& Rds din Arad, dar au fost şi două nominalizări. Eugen Vaida, cel care a anunţat câştigătorii secţiunii, a trecut în revistă elemente remarcate la aceste proiecte, cum ar fi păstrarea materialelor valoroase din evchile construcţii în cadrul restaurărilor. „A fost de departe preferinţa juriului”, a menţionat Vaida despre proiectul câştigător.

La categoria Rural, acelaşi Arnold Macalik şi-a adjudecat încă un premiu, pentru capela Sf Ana din Harghita. De asemenea, Benedek Istvan a luat un premiu pentru „Vila din luminiş”, din Harghita.

„La Arhitectura spaţiului interior şi scenografie am avut mult de lucru, au fost 21 de proiecte, aşa că am avut nevoie de o serie suplimentară de criterii ca să analizam obiectiv”, a explicat Daniel Tăbăcaru din partea juriului.. Premiul a mers spre Oradea, pentru renovarea unui apartament, semnată de Alexandru Szuz Pop.

Au fost şi două nominalizări la această secţiune:

La Microarhitectura, arhitectura temporară s-au înscris doar 6 proiecte. „Deliberarea a fost repede de rezolvat”, a menţionat Andreea Dani. Amfiteatrul din curtea şcolii, proiect coordonat de Ciprian Şimon, a fost menţionat cu o nominalizare, fiind remarcat datorită echipei de proiectare: o „clasa a 4-a”. De asemenea, o nominalizare a primit şi priectul Reflect, de la Castelul Teleki Gorneşti. Premiul juriului a fost adjudecat de „Improving Tudor” – Târgu Mureş, un proiect Manopera Architecture, care urmăreşte să aducă soluţii replicabile pentru reinventarea „blocurilor comuniste”.

La categoria Design de obiect, arhitectul indonezian Popo Danes a oferit premiul proiectului „Made in the shade”, semnat de Katalin Bagosi şi Andrei Revnic. „Proiectul încununează munca noastră pentru un atelier de tâmplărie şi design de obiect bine pus la punct”, a spus co-autorul. Au fost şi două proiecte nominalizate.

În ceea ce priveşte secţiunea Proiecte culturale, Iniţiative, experimente, juraţii au apreciat acele proiecte care creează un cadru bun pentru ca „cetăţenii să ţeasă relaţii între ei şi să participe la luarea deciziilor despre spaţiile ocupate”. Un astfel de proiect, recompensat cu o nominalizare: Pârâul Nostru, gândit de Silviu Medeşan pentru Canalul Morii. Tot o nominalizare a primit şi  proiectul Oradea Heritage, al Fundaţiei de protejare a monumentelor istorice Bihor. Juriul a decis să dea premiul cel mare arhitectei Klara Veer pentru „Turnuri ale Cetăţii Clujului”, un proiect cu machete. „Proiectul acesta a pornit de la ideea de a lega lumea aceasta a arhitecţilor, arheologilor de public, să nu mai stăm în cerc închis să dezbatem oraşul, ci ca ceva să ajungă, în joacă, şi la cei care trăiesc oraşul”, a motivat Klara Veer acest demers.

La început de weekend cu alegeri prezidenţiale, liderii administraţiei nu au considerat că merită să participe şi la evenimentul de gală al arhitecţilor. În faţa lor a venit totuşi şi un reprezentant al municipalităţii, Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei, care a ţinut să sublinieze că primăria are în derulare o serie de iniţiative – concursuri alături de Ordinul Arhitecţilor. „Credem că acest parteneriat aduce calitate în ceea ce priveşte spaţiile publice. Le lansez arhitecţilor trei invitaţii: să participe la concursurile de soluţii pe care le vom organiza în anii următori, să participe la dezbaterile publice, să aplice pentru finanţări pentru proiecte culturale. Implicarea e element cheie”, susţine reprezentantul administraţiei locale.

La secţiunea Articole cu şi despre Arhitectură – arhitecţi a existat doar o nominalizare: Miruna Moldovan, pentru textul „Despre arhitecţi, vecini, un canal şi un declic”, despre Canalul Morii.

Pentru secţiunea Fotografia de Arhitectură, reprezentantul juriului, Dorel Găină, a explicat că premiul-standard a fost suplimentat cu înca 3 premii speciale.

Clientul ideal e greu de găsit. Sau, cel puţin, arhitecţii nu se înghesuie să îi nominalizeze. „Au fost puţine, foarte puţine propuneri. Două. Una emoţionantă”, a menţionat Attila Kim.  Este vorba despre fostul preşedinte al Comunităţii evreilor din Bistriţa, nominalizat de arh Mariana Michiu. Proiectul care a născut colaborarea este unul dedicat evreilor exterminaţi în lagărele naziste, victime cu numere, fără nume. Memorialul vieţii.

Poezia a avut o secţiune dedicată în cadrul Bienalei de Arhitectură.

O secţiune aparte, cu eveniment dedicat, le-a fost rezervată viitorilor arhitecţi: Diplome absolvenţi. „Vă daţi seama că aceasta este, de fapt, categoria „Viitorul acum””, a sintetizat, din partea juriului, arhitectul Şerban Ţigănaş.

Alexandra Alina Temian a luat o menţiune pentru proiectul unui Institut de cercetare pentru robotică, pe platforma Carbochim. Pe Locul 3 s-a clasat Ştefan Victor Ioan, pentru un proiect care imaginează Modernizarea unei pieţe agroalimentare în Ploieşti, iar pe Locul 2 Lavinia Cociubei, cu un centru pentru cultură şi comunitate la castelul Bethlen din Dragu.

Premiu cel mare a fost adjudecat de Raluca Sabău pentru „cartierul posibil Tudor Vladimirescu din Târgu Mureş”, pe care l-aţi mai întâlnit premiat într-o secţiune. „Proiectul a lăsat urme într-o generaţie de lucrări de diplomă. Mai ai de lucru, sper să îl implememtezi”, i-a urat profesorul arhitect Şerban Ţigănaş. „Încercăm să strângem o masă critică în jurul proiectului. Este unul care a pornit de la Târgu Mureş, dar el poate merge mai departe, e gândit pentru oamenii din cartierele comuniste. Este vorba despre viitorul posibil al unui cartier socialist”, a explicat premianta.

Judecătorii de la Cluj

Membrii juriului:

Attila Kim, originar din Târgu-Mureş, a studiat arhitectura la Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca, beneficiind de burse de studii în Slovacia, Ungaria, Statele Unite ale Americii şi Olanda. A urmat studiile de masterat în domeniul reabilitării patrimoniului construit, în cadrul Universităţii Babes Bolyai, Cluj-Napoca şi studii doctorale (DLA) în cadrul Universității de Artă Moholy Nagy, Budapesta, Ungaria. Este câştigatorul a opt premii şi şase nominalizări în cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti, câştigător a cinci premii şi sapte nominalizări în cadrul Premiilor Ordinului Arhitectilor Transilvania; câştigător a două premii Arhitext; nominalizat pentru premiul de arhitectură contemporană Iakov Chernikhov, Moscova; nominalizat de trei ori pentru premiul de arhitectură contemporană al Uniunii Europene, premiul Mies van der Rohe la ediţiile 2009, 2011 şi 2017.

Federico D’Ascanio este urbanist specializat în restaurare urbană. A lucrat la proiecte de reabilitare urbană în echipe pluridisciplinare şi participând atât ca profesor cât şi ca practician în proiecte ample de reabilitare şi restructurare urbană,i consolidare şi restaurare monumente istorice în special după cutremurul care a distrus oraşul L’Aquila. Proiectele cuprind intervenţii punctuale, dar şi strategii cu impact cultural, social şi comunitar, atât la nivel urban cât şi la nivel regional.

Eugen Vaida este arhitect cu o bogată activitate în salvgardarea și promovarea patrimoniului din mediul rural din România. În domeniul patrimoniului a construit, a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de proiecte de conservare și educație în strânsă legătură cu comunitățile locale din mediul rural. Cel mai cunoscut proiect al asociaţiei este Ambulanța pentru monumente, un program al cărui principal susținător este ASR Prințul de Wales și care urmărește punerea în siguranță a monumentelor istorice degradate cu ajutorul comunităților locale, a voluntarilor, a meșterilor și sub supravegherea specialiștilor.

Andreea Dani a studiat Arhitectura la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și la Școala Națională Superioară de Arhitectură din Grenoble (ENSAG, Franța), unde s-a specializat in Arhitectură, peisaj şi munte.  S-a stabilit în Mexic, iar din 2016 este directoarea departamentului de arhitectură durabilă al Universidad del Medio Ambiente (UMA).

Popo Danes este unul dintre cei mai influenți arhitecți indonezieni, preocupat de cultură și artă, de armonia dintre mediul construit și natură, de integrarea elementelor tradiționale în arhitectura modernă. Cunoscut ca autor al unor proiecte rezidențiale, restaurante și resorturi din diferite colțuri ale lumii, este câștigătorul mai multor premii acordate de Institutul Indonezian al Arhitecților. Preocupările sale față de mediul înconjurător au fost recunoscute în multe aspecte, fiind de două ori câștigătorul ASEAN Energy Award la Competiţia cele mai bune practici – Categoria Clădiri Tropicale.

Daniel C. Tăbăcaru este arhitect educat în Romania (la Cluj şi Bucureşti), cu studii de masterat în Energy and Green Architecture in Beijing (Tsinghua Urban Design Institute) şi Aarhus (Aarhus School of Architecture ), şi specializare postuniversitară în Design Thinking, cu numeroase alte cursuri în Passivhaus, BREEAM, eficienţă energetică şi arhitectură sustenabilă. Emigrat în Norvegia în 2005, dupa o experienţă de 10 ani în diferite firme de arhitectură şi inginerie, a deschis propriul birou – RE FRAME arkitektur.

Sursa imagini: BATRA 2019

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.