Apreciatul compozitor clujean Cornel Țăranu, decedat duminică, va fi înmormântat joi, o ceremonie religioasă e programată în foaierul Auditorium Maximum

Apreciatul compozitor clujean Cornel Țăranu, decedat duminică, va fi înmormântat joi, o ceremonie religioasă e programată în foaierul Auditorium Maximum.

Academia Națională de Muzică ”Gheorghe Dima” a anunțat că un ultim rămas-bun îi poate fi adus compozitorului joi între orele 11 și 13 în foaierul Auditorium Maximum al universității ”Babeș-Bolyai”. Ceremonia religioasă va avea loc în același loc, începând cu ora  13. ”În această ceremonie solemnă, ne vom uni într-un gând de recunoștință și respect față de viața și moștenirea prețioasă pe care Cornel Țăranu a lăsat-o în urma sa”, arată Academia de Muzică.

Amintim, apreciatul compozitor clujean Cornel Țăranu a decedat duminică. Țăranu era membru al Secției de arte, arhitectură și audiovizual al Academiei Române și unul dintre cei mai renumiți compozitori români contemporani. Născut la 20 iunie 1934 la Cluj-Napoca, Cornel Țăranu a studiat la Conservatorul de Muzică din Cluj îndrumat, între alții, de Sigismund Toduță și Romeo Ghircoiașu (1951-1957), s-a perfecționat la Conservatorul din Paris (1966-1967), cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, iar apoi la Darmstadt, în Germania (1968-1969), cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel. A susținut doctoratul cu teza intitulată ”Enescu în conștiința prezentului”, lucrare pe care o va publica în limba română la Editura pentru Literatură (1969) și în limba franceză la Editura Științifică și Enciclopedică (Enesco dans la conscience du présent, 1981).

În 1957 își începe cariera didactică universitară la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, devenind profesor de compoziție în anul 1990. În calitate de profesor invitat a susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. A abordat numeroase genuri muzicale compunând muzică de scenă (Conştiinţa furată, 1957; Othello, 1957; Hamlet, 1960), muzică de operă (Secretul lui Don Giovanni, 1969–1970; Oreste-Oedipe, 1999–2001, libretul de Olivier Apert, în limba franceză); muzică vocal-simfonică (cantatele Stejarul lui Horea, Cantus Transsylvaniae, Orpheus, Omagiu lui Paul Célan, Cântece nomade); muzică de cameră (Trio pentru coarde, Poem-sonată pentru clarinet şi pian, Sonată pentru violoncel şi pian, Sonată pentru oboi şi pian, Contraste I–II pentru pian, Prolegomene pentru orchestră de cameră, Traiectorii, Kerkyra Trio, Oximoron), muzică simfonică (Simfonia a II-a „Aulodica”, Simfonia a III-a „Semne”, Simfonia a IV-a „Ritornele”, Simfonia Brevis, Simetrii, Concert pentru pian şi orchestră, Intercalări pentru pian şi orchestră, Simfonietta giocosa, Incantaţii, Concerto breve, Antifona, Autofona, Rimembranza, Saxsympho, Saramandji, Memorial, Simfonia de Requiem), muzică corală și lucrări vocale pe versuri de Mihai Eminescu, Nicolae Labiş, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Vladimir Streinu, Tristan Tzara. Creațiile sale pentru muzica de film au rămas în memoria publicului (Mere roşii; Mai presus de orice; Întoarcerea din iad; Pădureanca; Întunecare; Flăcări pe comori; Undeva în Est). Proiectele de cercetare muzicologică realizate s-au axat pe creaţia contemporană românească (George Enescu, Sigismund Toduţă, Liviu Glodeanu, Mihai Moldovan) şi pe cea universală (Iannis Xenakis, Karlheinz Stochhausen, Olivier Messiaen).

În 1968 Cornel Țăranu a înființat la Cluj-Napoca ansamblul ”Ars Nova”, iar în 1995 a inițiat Festivalul ”Cluj-Modern”, al cărui director a fost. A fost, mai mult de două decenii, vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Pentru excepționala carieră componistică i-au fost decernate premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1972, 1978, 1981, 1982, 2001) și Premiul Național pentru Arte, la categoria „Muzică“, pentru opera Oreste – Oedipe (2008). Profesorul Cornel Țăranu a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din Franța (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres) și cu Ordinul „Meritul Cultural“, în grad de Ofițer. În anul 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular în 2012. ”Membrii Secției de artă, arhitectură și audiovizual a Academiei Române regretă profund dispariția distinsului academician Cornel Țăranu, personalitate complexă a vieții culturale românești contemporane, ilustru creator și profesor „călăuzit de fantezie, ironie, noblețe, dar mai ales de inteligență și sclipiri neașteptate“, cum îl caracteriza Viorel Cosma, reputat muzicolog român”, transmite Academia Română.

”A fost profesorul care a format generații de compozitori în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și a promovat creația națională prin toate mijloacele – în mod special ca dirijor al ansamblului cameral Ars Nova”, a transmis și Uniunea Compozitorilor din România. Cornel Ţăranu s-a orientat în special spre muzica simfonică şi vocal-simfonică, compunând patru simfonii şi alte piese simfonice, printre care se numără complexa ”Ghirlande” în 1979, exotica ”Saramandji în 2009, precum şi opusurile polistiliste ”Baroccoco” (2004) şi ”Bachiana” (2018), oratoriul ”Lăutarul” (2012-13) şi operele ”Secretul lui Don Giovanni ”(1969-70) şi ”Oreste-Oedipe” (1999-2001). De asemenea, s-a preocupat de reconstituirea şi orchestrarea unor partituri neterminale ale lui George Enescu.
„Clujul de azi este un adevărat oraș al muzicii”, nota George Sbârcea în 1973 în volumul ”Orașele Muzicii”. ”Are, ca puține altele pe continent, două opere de stat, trei teatre de stat, un conservator de muzică, o școală medie de muzică, o școală populară de artă, un excelent liceu de coregrafie, o bine înzestrată bibliotecă muzicală, o orchestră populară, o Filarmonică de stat, o orchestră de cameră, un cvartet de coarde cunoscut și pest ehotare, un mănunchi de compozitori, între care Sigismund Toduță, Cornel Țăranu, Vasile Herman, Gabriel Jodal, Wilhelm Demian și altele. Are și un cor al Conservatorului, primul care a dat concerte de madrigale în ațra noastră, sub conducerea profesorului Dorin Pop. E un ansamblu de o rară perfecție, căruia îi lipsește doar un contact mai des cu publicul, spre a afla ecoul ce pare să-i fi fost refuzat până acum. Din 1965, Clujul are și un festival anual cu participări internaționale. Este Toamna muzicală clujeană, al cărui prestigiu se datorează grijii deosebite pentru nivelul pregătirii artistice. Cei care au asistat la edițiile de până acum ale acestei nobile manifestări îi prevăd orașului ce-o găzduiește o continuă ascensiune artistică”.

Actual de Cluj